♦ Sunt 368 de spitale de stat în România, potrivit datelor de la Statistică, aferente anului 2019 ♦ Spitalele sunt subordonate mai multor instituţii, cele mai multe fiind în curtea autorităţilor locale – prefectură sau consiliu local ♦ Capitala are cea mai mare diversitate în ceea ce priveşte subordonarea spitalelor.
Mutarea pacienţilor din Spitalul Foişor din Capitală pentru a transforma spitalul în unitate COVID a arătat lipsa de organizare a sistemului sanitar care, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, nu reuşeşte să ofere soluţii pentru bolnavi. Mai mult, premierul Florin Cîţu şi ministrul sănătăţii Vlad Voiculescu aruncă din curtea proprie vina transferului noaptea a unor pacienţi recent operaţi.
Astfel, Florin Cîţu sugerează într-un mesaj pe Facebook faptul că ministerul Sănătăţii este responsabil pentru proasta gestionare a pacienţilor din Spitalul Foişor din Capitală.
„Aşa cum fiecare contribuabil are legătură cu Ministerul Finanţelor sau aşa cum fiecare elev are legătură cu Ministerul Educaţiei, şi fiecare pacient din România are legătură cu ministerul Sănătăţii“, a scris Florin Cîţu.
De cealaltă parte, Vlad Voiculescu spune că transferul pacien-ţilor pentru a face loc bolnavilor de COVID a fost întârziat de managerul spitalului care se află în subordinea Primăriei Capitalei.
„Mai pe scurt şi mai pe româneşte, Ministerul Sănătăţii nu poate decide peste un manager de spital aflat în subordinea unei primării sau a unui consiliu. Chiar dacă vorbim de o situaţie de criză, lucrurile pot fi blocate din interes mediatic, politic, fie dintr-o neînţelegere a situaţiei de criză în care sistemul sanitar se află şi Ministerul Sănătăţii are capacitate limitată de a trece peste decizia unui manager“, a spus Vlad Voiculescu.
Motivul pentru care Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Raed Arafat, cu acceptul Ministerului Sănătăţii au decis mutarea pacienţilor din Spitalul Foişor pentru a face loc bolnavilor de COVID este lipsa locurilor libere în secţiile de terapie intensivă şi creşterea alarmantă a numărului de persoane care au nevoie de un pat în ATI.
Chiar premierul Cîţu a declarat anterior că urmăreşte creşterea numărului de paturi în ATI anunţată de Ministerul Sănătăţii.
Subordine împărţită între instituţii
Spitalele publice din România se află în subordinea mai multor instituţii, care au autoritate asupra conducerii unităţii medicale şi stabilesc bugetul spitalului. Cele mai multe spitale se află în subordinea autorităţilor locale judeţene – prefectură sau consilii judeţene. Aceste spitale sunt de altfel şi cele mai mari unităţi medicale, acoperind nevoile pacienţilor din întregul judeţ.
Unităţile medicale se mai află şi în gestiunea Ministerului Sănătăţii – care are peste 50 de spitale în subordine. De asemenea şi Primăria Bucureşti are 19 spitale în subordine (printre care şi Spitalul de Ortopedie Foişor). Şi ministerul Transporturilor are 15 spitale în subordine.
Iar dincolo de lipsa de unitate în managementul spitalelor, există diferenţe şi în structura finanţării Sănătăţii din România, astfel că nu este clar câţi bani intră anual în sistemul sanitar, în contextul în care spitalele de stat primesc bani din trei surse - Ministerul Sănătăţii pentru investiţii punctuale, Casa Naţională de Asigurări pentru plata salariilor şi medicamente, autorităţile locale pentru investiţii majore şi aparatură.
Cum s-a ajuns la lipsa de subordonare?
Ziarul Financiar a scris încă de anul trecut, de la debutul pandemiei, că spitalele trebuie centralizate şi trecute în subordinea unei singure instituţii – Ministerul Sănătăţii, care, cu resurse suplimentare, să se ocupe de gestionarea coerentă a unităţilor spitaliceşti.
„Lecţia pandemiei de COVID-19: spitalele trebuie să intre în subordonarea directă a Ministerului Sănătăţii“, scria ZF în mai 2020.
Pe durata stării de urgenţă, Ministerul Sănătăţii a avut control asupra spitalelor din ţară, subordonate autorităţilor locale, pentru a putea avea libertate de numire sau demitere acolo unde managerul unităţii medicale nu ţinea situaţia sub control. În România sunt 367 de spitale de stat, dintre care majoritatea se află în subordinea directă a consiliilor locale.
