Aproape 170.000 de angajaţi (adică 3,7% din efectivul total al salariaţilor din România) din şase domenii de activitate au salarii medii nete lunare de peste 1.000 de euro pe lună, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.
Serviciile IT, asigurările, industria grea, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei sunt cele şase domenii în care cea mai mare problemă a României - nivelul scăzut de trai - este rezolvată, angajaţii din aceste sectoare având salarii de peste două ori mai mari decât un angajat plătit la nivelul mediu pe economie.
Ce se poate face astfel încât numărul salariaţilor cu salarii mari să crească, iar ţinta de 1.000 de euro net pe lună ca salariu mediu net pe economie să fie atinsă de toţi cei peste 4,5 milioane de angajaţi?
„Salariile cresc şi vor continua să crească. În momentul în care salariul minim pe economie va creşte atât de mult încât să poată împinge restul salariilor mai sus, atunci problema creşterii salariului mediu la nivelul de peste 1.000 de euro net pe lună este rezolvată. Dar nu zic că acest lucru este bun, pentru că şi-aşa companiile sunt împovărate de costurile cu salariile şi putem pierde investiţii“, a spus Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane Consulteam.
Totodată, nivelul de calificare al angajaţilor şi gradul de sofisticare al businessurilor influenţează semnificativ nivelul salarial dintr-o ţară. Doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere, media UE fiind de 24% din locuitori cu facultate. În schimb, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de 7- 8 ori mai mari decât în România.
Oana Datki a mai precizat că, în industriile în care salariile medii sunt cele mai mari din economie, nu există muncitori necalificaţi şi nici muncitori parţial calificaţi (cum sunt, de exemplu, în domeniul retail, angajaţii cu poziţii de casier sau de încărcător de marfă).
„În domeniile cu salarii medii de peste 1.000 de euro net pe lună lucrează numai personal calificat, cu facultate sau cu foarte mulţi ani de experienţă într-un anumit domeniu, precum şi foarte mulţi specialişti seniori, manageri, team leaderi sau ingineri ale căror salarii au tras media salarială în sus. În schimb, dacă ne uităm într-o fabrică, vedem că acolo există, la 1.000 de muncitori, 50 de şefi de tură şi 3 manageri. Şi atunci este normal ca media salarială să se ducă în jos, fiind trasă de muncitorii necalificaţi sau de cei din nivelul cel mai jos de execuţie“, a mai spus Oana Botolan Datki.
Cu un salariu mediu net de numai 464 de euro pe lună, România este aproape cea mai „low cost“ ţară din Uniunea Europeană în funcţie de nivelul salarial, având în vedere că salariul mediu la nivelul statelor UE este de peste 2.300 de euro net pe lună, adică de cinci ori mai mult decât în România.
În forma actuală, structura salariaţilor din România arată că doar 3,7% au venituri de peste 1.000 de euro net pe lună, 15% (circa 700.000 de persoane) câştigă între 500 şi 1.000 de euro net pe lună, iar cea mai mare parte a salariaţilor români, adică peste 80% (peste 3,7 milioane de oameni), au venituri nete lunare de sub 500 de euro net pe lună.
În categoria angajaţilor cu cele mai mici salarii medii, de sub 500 de euro net pe lună, intră angajaţii din industrie, sănătate, educaţie, comerţ sau transporturi, în timp în intervalul salarial mediu de 500 - 1.000 de euro net pe lună se încadrează angajaţii din telecomunicaţii, administraţie publică şi apărare sau cei din fabricarea autovehiculelor şi a componentelor auto.
