Peste 430.000 de şomeri a înregistrat Institutul Naţional de Statistică în luna noiembrie a anului trecut, la o rată a şomajului de numai 5,2%. Numărul de şomeri raportat de INS şi calculat conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii nu a depăşit niciodată nivelul de 800.000 din 2009 încoace, deşi, tehnic, ar fi trebuit să fie mai mare.
Dintr-o populaţie „activă“, adică toate persoanele apte de muncă, de 8,2 milioane de persoane în 2021, doar 6,6 milioane erau incluse în categoria salariaţilor (inclusiv persoanele din structurile Armatei şi persoanele care lucrează la negru), potrivit INS. Prin urmare, diferenţa dintre forţa de muncă activă şi numărul de salariaţi este de 1,6 milioane de persoane, chiar dacă numărul de şomeri raportat este de patru ori mai mic. Principala explicaţie pentru diferenţa dintre numărul de şomeri raportat şi numărul real de persoane care nu sunt nici salariate, dar nici nu sunt în şomaj o reprezintă faptul că peste 1,1 milioane de români care lucrează sunt „angajaţi“ în agricultura de subzistenţă, sunt patroni sau freelanceri, conform INS.
