Eveniment

România să facă consolidare fiscală prin colectare mai bună, nu doar prin tăierea cheltuielilor

România să facă consolidare fiscală prin colectare mai bună, nu doar prin tăierea cheltuielilor

Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe

Autor: Mihaela Claudia Medrega

19.10.2011, 00:07 356

Aceasta este una dintre concluziile dezbaterilor de la lansarea studiului "Politica de impozitare în România: blestemul încasărilor fiscale joase", realizat de Daniel Dăianu, Ella Kallai şi Laurian Lungu.

Profesorul de economie Daniel Dăianu a adus în discuţie potenţialul foarte mare de ameliorare a colectării veniturilor bugetare, dar şi risipa banilor publici din România şi "cifra jalnică" a absorbţiei fondurilor europene, de circa 4%.

"Avem mari carenţe pe colectare, pe utilizarea baniilor publici, pe absorbţia fondurilor europene. Avem potenţial de creştere a colectării, iar consolidarea fiscală nu trebuie să se ocupe doar de tăieri de cheltuieli. Dacă ai risipă, tai şi cheltuielile, dar trebuie să targhetezi şi creşterea colectării veniturilor. Noi irosim şi banii puţini pe care-i avem, îi ducem aiurea. Dacă am absorbi mai mulţi bani, mult mai uşor am face consolidarea fiscală", a spus fostul ministru de finanţe.

Pentru a aduce mai mulţi bani la buget autorităţile au optat anul trecut pentru majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%, ceea ce a ajutat la încadrarea în ţintele de deficit agreate cu FMI, dar a frânat consumul şi redresarea economiei, accentuându-se şi evaziunea.

Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, a spus că majorarea TVA este benefică pe termen scurt pentru că aduce mai multe încasări la buget, dar, ulterior, un nivel ridicat al taxării încurajează evaziunea fiscală, determinând scăderea colectării.

"Acum colectăm mai puţin decât înainte să avem creşterea de TVA. Nu doar că a scăzut consumul. Şi faptul că un nivel mai ridicat al taxelor încurajează evaziunea fiscală. Pe termen foarte scurt avem rezultate pentru că agenţii economici nu reacţionează instantaneu. Le trebuie o perioadă de timp, însă după şase-nouă luni există această ajustare şi începi să ai efectele perverse. Trebuie găsită o structură optimală de taxare."

Lungu a explicat că, într-un scenariu mediu, în care economia subterană ar reprezenta 27% din PIB, o diminuare la jumătate ar aduce la buget venituri reprezentând 3,7% din PIB, ceea ce ar soluţiona problema deficitului bugetar.

Cifrele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că economia subterană, nefiscalizată, reprezintă 19% din PIB, însă există studii în care nivelul acesteia este estimat chiar la 40% din PIB, a spus Lungu.

La rândul lui, Dăianu a afirmat că majorarea TVA a fost o măsură "foarte brutală" şi a explicat că nu aceasta este soluţia pentru a face consolidare fiscală, ci eficientizarea cheltuirii banului public, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi eliminarea unei părţi din economia subterană.

Ella Kallai, economist-şef la Alpha Bank România, a arătat că nivelul colectării veniturilor la buget în România este cu 10% din PIB sub media statelor din Uniunea Europeană.

Indiferent de regimul de taxare din România, veniturile publice au rămas la un nivel relativ constant, având o pondere de circa 30% din PIB chiar şi în perioadele de boom economic.


Cât de eficient sunt cheltuiţi banii publici

Prezent la lansarea studiului, Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului Băncii Mondiale din România, a spus că discuţiile legate de nivelul colectării şi taxării nu pot fi decuplate de eficienţa cheltuirii banului public.

El a amintit că România are cele mai mari cheltuieli cu investiţiile din Europa, dar rezultatele nu sunt "măsurate" pentru a vedea dacă şi-au atins scopul, fiind necesar ca Finanţele să trebuiască să justifice unele proiecte pentru că de multe ori sunt alocaţi bani publici pentru "găuri negre".

"Dacă există ineficienţă pe partea de venituri, cu certitudine există ineficienţă şi pe partea de cheltuieli. Cheltuielile noastre publice cu ceea ce numim investiţii, sunt ca procent din PIB cele mai mari din Europa şi au fost mult timp. O parte au fost explicate de procesul de convergenţă. Dar dacă ne uităm concret, unde sunt străzile. De multe ori băgăm bani publici în găuri negre. Nu există un sistem de monitorizarea ce se întâmplă cu cheltuielile publice."

Păuna a recomandat Ministerul Finanţelor ar trebui să se concentreze mai atent pe portofoliul de investiţii care există la nivelul ordonatorilor de credite pentru că economii importante pot să provină de acolo. El a amintit că există proiecte din anii '70-'80 care încă primesc finanţări de la bugetul statului şi trebuie verificat dacă asemenea investiţii mai sunt justificate.

România are cu certitudine o problemă cu colectarea redusă la buget, care nu va fi uşor de corectat, în opinia lui Păuna, un exemplu de urmat fiind experienţa Bulgariei, care a reuşit să îmbunătăţească substan­ţial încasările bugetare, însă după o perioadă de şase ani.

"Bulgaria a fost un proiect de succes, care a necesitat o restructurare substanţială a reţelelor din teritoriu. Erau peste 200 de birouri de colectare de taxe. La sfârşitul procesului au rămas vreo cinci în toată Bulgaria. Cred că determinantă a fost voinţa politică. Cei care au fost la conducere au înţeles că este un proiect important, care aduce beneficii imense".

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a amintit că un astfel de program a fost şi este disponibil şi pentru România, însă nu s-a dorit aplicarea.

"Nu pot să mă gândesc decât la lipsa de voinţă politică ca să mergi înainte cu reforma administraţiei fiscale. Ne facem că facem reformă. Suntem de acord cu toţii, cifrele vorbesc de la sine. Ştim ceea ce trebuie făcut. În momentul de faţă avem nevoie de o reformă profundă a sistemului fiscal, de tipul celei pe care au făcut-o bulgarii. Ne place să ne comparăm cu bulgarii, dar să ne comparam unde ne convine. Unde nu ne convine, nu ne comparăm."

Soluţia nu constă doar în închiderea numărului de administraţii fiscale, ci în crearea unei alternative, în sistemul informatic, crede Dumitru.

Şeful Consiliului Fiscal susţine şi necesitatea unor rezultate în eficienţa cheltuirii banului public pentru a credibiliza populaţia şi de a creşte gradul de conformare voluntară. "Practic, noi trebuie să luăm din rădăcini problema, să o rezolvăm. Noi avem nevoie de o politică de transparenţă şi credibilitate în sectorul ăsta. Nu poţi să ceri oamenilor să plătească impozite, să fie corecţi în plata taxelor, pentru că nu văd rezultatul contribu­ţiei lor. Să ştie oamenii unde se duc banii, să fie dornici să plătească taxe. Ei văd bani care se irosesc. Nu ai infrastructură şi ai servicii de proastă calitate."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO