♦ În 2020, circa 15,6% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani renunţaseră la studii după absolvirea şcolii gimnaziale. Media europeană este de 9,9%.
În 2020, circa 15,6% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani renunţaseră la studii după absolvirea şcolii generale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu această pondere, România se situează pe poziţia a treia în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri care abandonează studiile după şcoala gimnazială, după Malta şi Spania. La nivelul Uniunii Europene, o medie de 9,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au abandonat timpuriu educaţia şi formarea, adică au absolvit cel mult un învăţământ secundar inferior şi nu au urmat studii superioare sau formare profesională.
Cele mai mari ponderi ale celor care au abandonat timpuriu studiile au fost înregistrate în Malta – 16,7%, Spania – 16% şi România – 15,6%. La polul opus, cele mai mici valori au fost în Croaţia – 2,2%, Grecia – 3,8% şi Slovenia – 4,1%.
„Cei care părăsesc timpuriu educaţia şi formarea se pot confrunta cu dificultăţi considerabile pe piaţa muncii: de exemplu, le este greu să obţină un punct de sprijin sigur, deoarece angajatorii pot fi mai reticenţi în a îi angaja având în vedere că educaţia lor este limitată“.
„Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării (cunoscut sub numele de ET 2020) a adoptat un punct de referinţă care trebuia atins până în 2020, şi anume că ponderea celor care abandonează timpuriu educaţia şi formarea profesională în UE nu ar trebui să depăşească 10%“, scrie Eurostat.
În 2020, 9,9% dintre cei care au părăsit devreme educaţia au fost compuse astfel: o pondere de 4,2% dintre ei erau incluşi în câmpul muncii, 3,5% nu erau angajaţi , dar doreau să lucreze, iar restul de 2,2% din populaţia cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani din această categorie nu erau angajaţi şi nici nu doreau să lucreze.
