România primeşte fonduri mai mari decât alte ţări membre UE
Ţara noastră este unul dintre principalii beneficiari ai resurselor financiare disponibilizate de UE în baza principiului solidarităţii, care presupune alocarea fondurilor colectate în proporţii egale de la toate statele membre către ţările cu un nivel al venitului naţional mai scăzut, sprijinindu-le astfel să recupereze decalajele faţă de ţările mai dezvoltate. În mod concret, alocarea se face proporţional cu decalajul dintre PIB pe locuitor al fiecărui stat şi media europeană a PIB-ului pe locuitor.
Astfel, UE a alocat României 30,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Domeniile către care au fost direcţionate aceste fonduri sunt cele identificate de către Comisia Europeană drept „provocări în materie de politică“, aşa cum reiese din recomandările adresate României în raportul de ţară. Printre domeniile vizate de finanţare s-au numărat investiţiile în infrastructura de transport, energie, apă, deşeuri, învăţământ, ocuparea forţei de muncă, politici sociale, consolidarea asistenţei medicale, extinderea accesului la internet şi dezvoltarea administraţiei publice şi a serviciilor de e-guvernare.
Noutăţi pentru următorul cadru financiar, 2021-2027
Ca urmare a evaluărilor efectuate de către diversele instituţii europene, întregul mecanism este marcat de o serie de modificări substanţiale. Prima şi cea mai importantă modificare se reflectă în reducerea numărului de obiective tematice de la 11 la cinci obiective principale.
Întrucât, în exerciţiul curent, atingerea ţintelor europene şi a indicatorilor asumaţi a fost, în multe instanţe, nesatisfăcătoare, CE solicită pentru perioada 2021-2027 o abordare centrată pe „logica intervenţiei“. Aceasta presupune că fiecare stat membru al UE va trebui să selecteze acele tipuri de intervenţii care asigură cel mai înalt grad de atingere a indicatorilor. Pe cale de consecinţă, „listele de cumpărături“ care promovează simple achiziţii de bunuri, servicii, lucrări de infrastructură nu vor mai fi acceptate în lipsa unei demonstraţii convingătoare a impactului acestora. Mai mult, alocările pentru infrastructura de transport, energie şi protecţia mediului au fost semnificativ reduse.
Un alt principiu nou este acela al selecţiei intervenţiilor în funcţie de nivelul de maturitate al proiectelor. Astfel, vor fi alocate fonduri doar spre acele proiecte care sunt gata de implementare.
De asemenea, pentru a putea beneficia de resursele financiare, România va trebui să documenteze că este îndeplinită condiţia de „bună guvernanţă“. Cu alte cuvinte, să demonstreze că arhitectura instituţională implicată dispune de toate resursele - umane, informaţionale, logistice, financiare etc. - pentru a garanta implementarea cu succes a proiectelor.
În acest context, pentru ca ţara noastră să poată valorifica noile fonduri europene are nevoie de o reformă a administraţiei publice, pentru a putea îndeplini condiţiile impuse de instituţiile europene, cu atât mai mult cu cât valoarea fondurilor este cu 8% mai mare pentru perioada 2021-2027 decât pentru perioada anterioară, 2014-2020.
