Numărul tinerilor înscrişi la facultate a scăzut cu 25% în ultimii şase ani, ajungând până la aproape 540.000 de studenţi în prezent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Educaţiei. În acelaşi timp, singura creştere vizibilă a populaţiei şcolare s-a înregistrat în învăţământul liceal, unde în anul şcolar 2011-2012 s-au înscris în clasele IX-XII cu 13% mai mulţi elevi decât în anul 2006.
Potrivit lui, migraţia este principalul factor pentru care numărul de studenţi din facultăţile româneşti a scăzut atât de mult în ultimii şase ani. Prin urmare, cei care au preferat să amâne obţinerea unei diplome de studii superioare în favoarea unui loc de muncă în străinătate sau cei care au renunţat la sistemul de învăţământ din România pentru cel din străinătate au contribuit la scăderea dramatică a numărului studenţilor de facultate din statisticile noastre. În prezent, numărul românilor plecaţi în străinătate ajunge la aproximativ 2,5 milioane de persoane.
Pe de altă parte, există şi specialişti care se arată surprinşi de numărul în scădere al studenţilor de pe plan local. "Mă surprinde cu adevărat această statistică. În condiţiile în care facultăţile se tot înmulţesc, îmi este greu să cred că numărul de studenţi a scăzut în tot acest timp", precizează Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent senior consultant în cadrul firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light. În schimb, în ceea ce priveşte creşterea numărului de elevi de liceu, ea spune că există mai multe explicaţii viabile care au legătură cu învăţământul fără frecvenţă, dar nu cu numărul de elevi înscrişi în programele de zi ale liceelor, ci cu al persoanelor adulte care au ales să îşi reia studiile.
De altfel, şi statisticile arată că numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi cel gimnazial a scăzut cu 15%, respectiv 16% din anul 2006 şi până anul trecut, ajungând până la aproape 830.000 de persoane, respectiv 863.000 de elevi.
"Cred că una dintre explicaţiile plauzibile pentru această creştere ar putea fi numărul mare de adulţi care nu şi-au terminat studiile liceale şi care fie din dorinţa de a obţine un loc de muncă în România, fie pentru că vor să plece din ţară şi să lucreze, aleg să se înscrie din nou la liceu", explică Paloma Petrescu. De asemenea, aceasta mai spune că un alt motiv ar putea fi "ruta progresivă" prin care învăţământul profesional a putut fi continuat cu cel liceal.
"Din moment ce învăţământul primar şi cel gimnazial au înregistrat scăderi atât de mari, este practic imposibil ca această creştere să vină datorită numărului de elevi care se înscriu în clasele IX-XII la zi, ci în mod sigur datorită elevilor din învăţământul fără frecvenţă şi de la seral, care s-au putut înscrie la liceu, dar şi adulţilor care îşi continuă studiile", adaugă Petrescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
