Caută doar în titlu
Eveniment

România a scăpat pentru câteva luni: Agenţia americană de rating Standard & Poor’s a menţinut ratingul de ţară la nivelul recomandat investiţiilor, dar perspectiva rămâne negativă

♦ S&P vede o scădere economică în România de 5,2% în 2020, mai pesimistă decât prognoza guvernului de cădere de 4,2% ♦ Economia creşte cu 4% în 2021, dar va ajunge la nivelul lui 2019 abia în 2022.

Agenţia americană de rating Standard and Poor’s (S&P)  a menţinut vineri ratin­gul de ţară al României la nivelul recoman­dat investiţiilor, însă perspectiva a rămas negativă. Potrivit reprezentanţilor agenţiei, decizia a venit datorită nivelului încă scăzut al datoriei publice şi al datoriei externe.

Administraţia ţării care se va instala după alegerile de ieri va trebui să se uite la micşorarea deficitului bugetar, care este menţinut sus de cheltuieli rigide, progra­mate să crească, cum este cazul pensiilor.

„Anticipăm că guvernul care îşi asumă conducerea după alegerile generale din decembrie va reduce dezechilibrele fiscale. Credem că orice administraţie se va instala va continua să ofere sprijin fiscal pentru a susţine revenirea economică în 2021. Viitorul guvern va trebui să se confrunte cu rigiditatea fiscală creată, care include creş­teri mari de pensii şi de alte cheltuieli so­ciale“, notează reprezentanţii S&P.

Ministrul de finanţe Florin Cîţu a scris, vineri seara pe Facebook, că Standard & Poor’s a apreciat nivelul mic al datoriei pu­blice ca pondere în PIB în România: „Agenţia de rating a apreciat nivelul mo­derat al datoriei publice şi al datoriei externe, dar şi convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie anul curent va reduce dezechi­li­brele fiscale şi va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redre­sarea economică în 2021.“

Problema cea mai mare a viitorului guvern, dar şi motivul pentru care, acum un an, S&P şi celelalte agenţii de rating au schimbat perspectiva de ţară de la stabilă la negativă, este deficitul bugetar. Criza a prins bugetul României cu un deficit deja de peste 4,6% în 2019, în condiţiile în care alte state europene au plecat în criză cu deficite foarte mici sau chiar cu excedente bugetare. Spaţiul fiscal aproape inexistent a făcut ca intervenţia statului român în economie să se bazeze pe împrumuturi garantate de stat, cum a fost IMM Invest sau pe fonduri europene, cheltuieli care nu se adaugă datoriei publice.

Cu toate acestea, în condiţiile date, cu chel­tuieli neaşteptat de mari, inclusiv prin pro­grame de tipul şomajului tehnic şi scă­deri de venituri din cauza crizei, datoria pu­­blică a României a crescut de la 374 mld. lei, adică 35% din PIB la finalul lui 2019, la 451 mld. lei în septembrie, adică aproa­pe 43% din PIB. Nivelul da­to­riei publice este programat să crească în co­ntinuare, în condiţiile în care cele mai op­timiste prognoze privind deficitul buge­tar pentru 2020 sunt de 7%. Proble­ma stă însă în faptul că structura buge­tului României este construită pe chel­tu­ieli fixe - salarii şi pensii.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.