România a încheiat primele 11 luni din 2021 cu un deficit bugetar de 55,98 miliarde lei (4,70% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 84 miliarde lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, în condiţiile în care veniturile bugetare s-au majorat cu 17,5%, iar cheltuielile cu 6,1%.
Această evoluţie a fost determinată de: (i) creşterea veniturilor bugetare cu 1,25 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA; (ii) reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,0 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială, se arată în raportul publicat de Ministerul de Finanţe.
Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,98 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 13,04 mld lei.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 341,53 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2021, cu 17,5% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile au avut o pondere de 28,7% din PIB, faţă de 27,4% în ianuarie-noiembrie 2020.
Această evoluţie a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit). Totodată, cele mai însemnate creşteri nominale se remarcă în cazul TVA şi contribuţiilor de asigurări.
Încasările nete din TVA s-au ridicat la 72,79 mld lei, în creştere cu 36,2% (an/an).
În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 20,74 mld lei, cu 7,4% peste nivelul înregistrat în ian-nov 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului trecut - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, de recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv de redresarea bazei macroeconomice relevante.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 25,51 mld lei, cu o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (Ă41,9%), impozitul pe dividende (Ă32,1%), respectiv Declaraţia Unică (Ă20,7%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,1%.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,12 mld lei, în creştere cu 13,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2) şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 19,07 mld lei, în creştere cu 24,5% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 27,2% (an/an).
Veniturile din accize au însumat 31,38 mld lei, în creştere cu 12,8% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 14,8% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată în principal de normalizarea consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 9,0% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 29,45 mld lei, în creştere cu 8,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 397,51 mld lei au crescut în termeni nominali cu 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB; cheltuielile au reprezentat 33,4%, faţă de 35,4% în 2020.
Cheltuielile de personal au însumat 101,13 mld lei, în creştere cu 1,4%. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,5% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 80,55 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2.248,54 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,99 mld lei, în creştere cu 10%.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 136,13 mld lei în creştere cu 6,3%. Evoluţia a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6,38 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 44,20 mld lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 51,32% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe cele unsprezece luni ale anului 2021, cu 5,36 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 201,16 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2
Proiectul de buget pe 2022 este bazat pe o creştere economică reală de 4,6%, venituri totale de 440 mld. de lei, fundamentate pe un salariu mediu net pe 2022 de 3.775 lei lunar, o inflaţie de 6,5% în medie pe tot anul şi expansiunea tuturor ramurilor economice. Creşterea veniturilor în 2022 faţă de execuţia preliminară din 2021 este de circa 13%.
Cheltuielile, pe de altă parte, ar urma să crească cu un ritm mai lent, de 11% în 2022 şi să ajungă la 517 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar prognozat este de 77 mld. lei, în scădere cu circa 6 mld. lei faţă de 2021.
