Efectivul de salariaţi din economie a ajuns la 4,98 milioane de persoane în mai 2019, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, însă ritmul noilor angajări a scăzut în prima parte a anului. Astfel, numărul de salariaţi a fost în luna mai a acestui an în creştere cu 49.100 de persoane faţă de situaţia de la începutul anului, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Presiunea de pe piaţa muncii s-a intensificat anul acesta, având în vedere că, spre comparaţie, în primele cinci luni din 2018 companiile au creat 80.400 de noi locuri de muncă, iar în perioada similară din 2017 numărul de salariaţi crescuse cu 113.600.
„Am observat că, anul acesta, volumul de noi angajări a scăzut faţă de anii anteriori în prima parte. Însă cred că a fost doar vorba de o întârziere a deciziilor de angajare, pentru că acum ne confruntăm cu un boom de cereri de angajaţi, doar astăzi (ieri - n.red.) am primit trei telefoane de la clienţi care cereau câte 100 de angajaţi. Au început volumele de angajări mai târziu, cred că angajatorii au fost mai reticenţi în prima parte a anului, probabil se temeau că va fi o criză“, a explicat Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare Gi Group România.
Industria prelucrătoare, comerţ, hotelurile şi restaurantele, sănătatea şi asistenţa socială şi informaţiile şi comunicaţiile sunt sectoarele în care s-au creat cele mai multe noi locuri de muncă în ultimii ani, arată datele Statisticii. Companiile se confruntă în continuare cu un deficit acut de personal, cauzat, pe de-o parte, de migraţia externă care continuă să fie semnificativă şi, pe de altă parte, de scăderea populaţiei care intră în câmpul muncii din cauza declinului demografic de după anul 1990.
„Şomajul este tot mai mic, iar numărul de candidaţi scade. Noi deja am început să aducem personal din Serbia şi începând cu anul viitor vrem să recrutăm personal din Asia, pentru că există o cerere foarte mare din partea angajatorilor şi nu găsim suficienţi candidaţi“, a mai spus Cristian Huzău.
De altfel, Gi Group, un jucător aflat pe locul cinci în topul celor mai mari companii de profil în 2018, a anunţat recent că intră pe nişa serviciilor de „import“ de personal din state non-UE şi vrea să recruteze aproximativ 1.000 de muncitori din statele asiatice care să lucreze în fabricile din România. În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, din construcţii şi chiar din retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români, iar această soluţie se va aplica şi în domeniul producţiei. În plus, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
Potrivit unor informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal.
Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.
Pe de altă parte, a mai spus şeful Gi Group, deşi industria auto din România caută candidaţi, semnalele din străinătate indică o frânare a creşterilor economice, având în vedere că firmele de recrutare din statele vestice „încep să vadă cum scad volumele în industria automotive“.
