După un an de discuţii aprige despre cât de benefică sau vătămătoare pentru economie a fost Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, o piatră funerară a fost aşternută la căpătâiul actului normativ, cu largul concurs al iniţiatorilor, Partidul Social-Democrat.
OUG 114/2018 este probabil cel mai discutat/controversat act normativ din ultimii ani. Pe bună dreptate. Cu excepţia sectorului construcţiilor, unde prevederile din 114 au dus la un boom în activitate care a susţinut puternic creşterea economică în 2019, aflată pe o pantă descendentă, prevederile pentru sectorul bancar, telecom şi energie au creat incertitudine şi au acţionat ca o frână în activitate. Acestea toate pe lângă faptul că ordonanţa a fost o nouă ocazie pentru investitori şi mediul de afaceri să acuze România că este o ţară nepredictibilă şi instabilă din punctul de vedere al uşurinţei de a face afaceri.
În acelaşi timp, dacă bancherii au beneficiat de intervenţia oficialilor de la Banca Naţională şi de cea a agenţiilor de rating pentru diminuarea şi ameliorarea taxei pe active, alte sectoare nu au fost aşa norocoase.
Plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze a dat peste cap pieţe unde şi aşa nu există o competiţie extraordinară. Natural, au existat câştigători şi pierzători. Nici consumatorul casnic (care, într-adevăr, nu a plătit costuri mai mari cu utilităţile), nici producătorii şi nici cei din industrie, care au plătit costuri mai mari cu energia, nu au avut de câştigat de pe urma OUG 114. Importurile de gaze naturale şi de energie electrică au crescut totuşi, ceea ce a permis apariţia unor noi "băieţi deştepţi". Preţul gazelor din România pe bursa de mărfuri a ajuns peste cel de la hub-ul din Viena. Investiţii au fost trecute în pauză. Tot pe sectorul gazelor, Comisia Europeană a avut o nouă ocazie să ne "notifice" cu privire la posibilitatea unui nou infringement.
În ceea ce priveşte prevederile din sectorul bancar, funcţionari din Banca Naţională au calificat legarea "taxei pe lăcomie" de indicele ROBOR drept un atac la siguranţa naţională a României, în condiţiile în care era afectat mecanismul de transmisie al politicii monetare şi implicit independenţa şi mandatul băncii naţionale privind stabilitatea preţurilor. Noua taxă modificată a ciobit puţin din profitabilitatea sectorului bancar din România, care în primul semestru a plătit la bugetul de stat un cuantum al taxei de puţin peste 378 milioane de lei. Ar fi totuşi o laudă aici: taxa pare să fi contribuit la reducerea ritmului de creştere a creditării, laolaltă cu noile restricţii de creditare impuse de BNR de la 1 ianuarie 2019 pentru evitarea supraîndatorării populaţiei după o euforie în anii precedenţi stimulată de creşterea veniturilor şi dobânzile mici.
În telecom a fost implementată atât o majorare a contribuţiei pe cifra de afaceri datorată reglementatorului ANCOM, de la maxim 0,4% la un 3% fix (mai mare decât cea de 2% din energie), cât şi o majorare a preţurilor de pornire pentru frecvenţele 5G ce urmau să fie licitate de statul român. Creşterea taxei pe cifra de afaceri a făcut, natural, companiile să transmită costul taxei în tarifele aplicate consumatorilor. O altă problemă, pe lângă majorarea preţurilor de pornire la tehnologiile 5G (unde licitaţia a şi fost amânată în 2020), a fost creată în domeniul prelungirii licenţelor achiziţionate anterior, unde se instituia condiţia plăţii unei taxe de licenţă în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul aferent prelungirii. Asta în condiţiile în care pentru anumite benzi licenţele puteau fi emise raportate la un procent de 2% din cifra de afaceri, potrivit aceloraşi prevederi din OUG 114.
Per total, operatorii de telecomunicaţii avertizau Guvernul în martie 2019 că impactul total al OUG 114 urma să fie de 3,3 miliarde de euro, sumă ce depăşea veniturile anuale ale industriei, asta pe lângă avertismentul că prevederile încălcau legislaţia europeană.
Ameninţările primite de Guvernul PSD de la partenerii internaţionali ai României precum Comisia Europeană şi agenţiile de rating au împins Guvernul Dăncilă să modifice ulterior 114. „Nu ştiam cât de drastice vor fi atenţionările. Dar până la urmă trebuie să încerci”, a spus, în luna martie 2018, Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă.
Ameninţarea din februarie-martie a Standard & Poor's cu modificarea perspectivei de rating de la "stabilă" la "negativă" a fost probabil decisivă în decizia Guvernul Dăncilă de a ameliora OUG 114/2018. Guvernul a contestat o modificare a perspectivei ceea ce a făcut ca S&P să considere apelul, însoţit de o promisiune de amendare a legii, şi să revină ulterior cu o decizie pozitivă de menţinere a ratingului suveran.
La mai puţin de o lună distanţă, Guvernul a convenit câteva soluţii de avarie, de la diminuarea taxei pe active la apariţia unui nou indice de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) şi implicit dezlegarea de ROBOR, la creşterea ratei reglementate de rentabilitate (RRR) în energie şi exceptarea CET-urilor de la plata taxei de 2% pe cifra de afaceri.
Prevederile care cereau majorarea de capital la companiile de administrare a Fondurilor de pensii private Pilon II au fost şi ele ameliorate, în condiţiile în care necesarul iniţial, potrivit unor calcule de la BNR, era de circa 700 milioane de euro.
Împrejurările sub care s-a lucrat la OUG 114 au rămas în continuare învăluite într-un oarecare mister. Cert este că un proiect de asemenea magnitudine necesită o muncă îndelungată "de echipă", suspecţii de serviciu fiind Finanţele, Secretariatul General al Guvernului şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Uşor-uşor, după pierderea guvernării şi schimbarea de garnitură la vârf, PSD a acceptat reticent abrogarea OUG 114, natural, cu excepţia prevederilor pentru construcţii.
Întrebat recent dacă acceptul abrogării OUG 114 înseamnă că PSD îşi recunoaşte greşeala, Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, a afirmat: ”Nu, nu, este o nouă abordare şi cred că au fost mult prea multe lucruri în OUG 114 reglementate şi poate ar trebui reglementate prin legi separate. Diferenţa e că sunt toate calup şi există lucruri în 114 care puse în practică, nu au avut efectele scontate de guvernarea PSD în momentul acela”.
Amendarea OUG 114 aplicată de Guvernul PNL al lui Ludovic Orban este extensivă şi încearcă să restabilească situaţia de dinainte de acum un an. Pot fi însă eliminate efectele dintr-un act normativ care a modificat in extenso regulile de joc din mai multe sectoare economice cheie? Anumite prevederi din OUG 114 au efecte în continuare în sistemul economic şi în contractele încheiate de operatorii economici. Încercarea PNL de a corecta lucrurile s-ar putea să creeze alte probleme în economie, cu efecte neştiute până peste o perioadă de timp.
