♦ Valul al treilea al pandemiei loveşte puternic în oraşele şi în judeţele populate şi dezvoltate ♦ Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sunt oraşe puternic afectate şi este firesc: oamenii se întâlnesc, vorbesc, fac afaceri, cumpără, vând şi, în general, cei cu venituri mai mari sunt mai dispreţuitori faţă de autoritate ♦Ce este de făcut totuşi?
Astăzi ar trebui să ştim ce măsuri noi pentru limitarea epidemiei vor fi elaborate pentru Bucureşti. Scandalul de la Timiş dintre preşedintele Consiliului judeţean Timiş şi primarul Timişoarei, în privinţa măsurilor antipandemie ce trebuie luate, nu trebuie văzut ca o eternă dispută între partide, el trebuie privit şi ca evaluare, de pe poziţii separate, a stării de fapt.
Carantinarea Bucureştiului ar fi o lovitură gravă pentru economie, de vreme ce Bucureştiul, el singur, face un sfert din PIB-ul ţării. Pe de altă parte, Clujul, Timişoara sau Iaşiul pot spune la fel: şi noi contribuim solid la PIB. De ce noi să fim în carantină, când se depăşeşte limita de îmbolnăviri, iar Bucureştiul nu? Este esenţial, de aceea, un tratament egal.
Disputa dintre preşedintele Consiliului judeţean Timiş Alin Nica (PNL, care desfide carantinarea) şi primarul Timişoarei Dominic Fritz (USR, care cere măsuri mai ample pentru protejarea populaţiei) nu este o dramoletă politică. Sunt doar două moduri de a judeca: salvăm economia sau oamenii? Sau, mai precis, ce salvăm mai întâi?
Dar şi aversul şi reversul monedei au, până la urmă, acelaşi preţ. Cine plăteşte, aşadar, şi cu ce monedă?
Disputa dintre primarul Clujului Emil Boc şi ministrul sănătăţii Vlad Voiculescu (ambii din alianţa de guvernare) pleacă tot de la bani. Timişoara pierde, doar din lipsa studenţilor la cursuri, 140 mil. euro anual, potrivit declaraţiei profesorului Cosmin Enache, de la Universitatea de Vest din Timişoara, pentru site-ul Economedia. Un studiu făcut de Universitatea Babeş-Bolyai arată că pierderile pentru Cluj, din cauza absenţei studenţilor de la cursuri sunt de 33 mil. euro lunar, adică 400 de milioane de euro anual. O sumă enormă. Pentru că studenţii au obiceiul, cum ştim, să meargă în baruri, la cumpărături, la filme, la teatru. La o cotă TVA de 19% (desigur, având în vedere şi împărţirea cotei TVA la nivelul ţării), Clujul pierde zeci de milioane de euro bune. De aceea Boc nu vrea să plătească datoriile pentru sănătate ale lui Voiculescu şi spune că este de datoria statului central să le plătească. Cu cât oraşele sunt mai bogate, cu atât pierd mai mult pentru că în oraşele bogate serviciile au o mare pondere în economia locală. Într-un oraş bogat, un angajat/angajată merge la salonul de tuns sau la coafor cam o dată la 3 – 4 săptămâni, în medie. Asta înseamnă un job pentru angajaţii din frizerii şi venituri pentru administraţia locală. Dacă acestea se închid, dispar şi job-urile şi veniturile la bugetul local. La sat, omul se tunde singur.
„Suntem într-o situaţie cumplită, dar nu există o soluţie a extremelor. Nu poate exista economie cu oameni bolnavi şi nici oameni bolnavi care să trăiască fără bani. Lumea a balansat între aceste două mari întrebări: ce salvăm întâi? Îi salvăm pe oameni, salvăm economia? Cehia este într-o situaţie mai gravă ca a noastră pentru că a lăsat economia deschisă/mai deschisă. Ţările nordice ale Europei, de asemenea. Acum au trecut la restricţii, dar preţul este scump. Suntem între două rele şi oricum ai da-o este rău”, comentează economistul Aurelian Dochia, parafrazând expresia „dintre două rele îl alegi pe cel mai mic”.
Povestea este că oamenii nu se pun de acord care este „răul cel mai mic”. Bucureştiul va afla astăzi dacă intră în carantină sau nu. Este prea mare ca pondere în economie ca să poată fi carantinat spun unii oficiali. Dar la fel poate pretinde şi Timişoara şi Clujul, Braşovul, Constanţa sau Iaşiul. Este însă o poveste complet diferită de acum 11-12 ani, cânde se spunea că băncile sunt prea mai pentru a fi lăsate să dea faliment.
Ministrul sănătăţii sugerează că Bucureştiul trebuie să intre în catantină, după ce rata de infectare a ajuns la peste 6/1.000, nivel peste care o localitate ar trebui să intre în carantină.
Preşedintele Klaus Iohannis îi răspunde: „Situaţia din Bucureşti este complicată. Cred că pentru Bucureşti este nevoie să se ia restricţii suplimentare. Sper ca cei din Comitetul bucureştean să fie înţelepţi şi să ia decizii corecte. Restricţii sunt necesare acolo unde se formează aglomeraţii în special în weekend, probabil va trebui schimbate orele de deschidere şi pentru magazine şi pentru malluri. Să nu facem o confuzie între restricţii suplimentare şi carantinare. Nu cred că în această etapă carantinarea pentru Bucureşti este o soluţie”.
