Eveniment

Recuperarea impozitelor şi taxelor de anul trecut, creşterea economică, dar şi inflaţia, au adus deficitul bugetar la 9 luni din 2021 aproape la jumătate faţă de 2020. Deficitul bugetar a îmsemnat, în primele 9 luni din 2021, 3,77% din PIB (44,3 mld. lei), fiind la jumătate faţă primele nouă luni din 2020 - 6,37% din PIB

Recuperarea impozitelor şi taxelor de anul trecut,...

Autor: Răzvan Botea

27.10.2021, 00:07 729

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 270,4 mld. lei în primele trei trimestre din 2021, în creştere cu aproape 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Cheltuielile au avansat de asemenea, însă cu un ritm mult mai lent, de sub 7% şi au fost de 314,6 mld. lei. În consecinţă, deficitul bugetar a ajuns la 44,3 mld. lei, adică 3,77% din PIB-ul estimat pentru 2021, aproape la jumătate faţă de 6,37% din PIB, cât a fost în 2020.

Economiştii sunt de părere că tendinţa de consolidare fiscală se datorează, pe de-o parte creşterii economice care a dus la creşterea veniturilor bugetului de consolidat, dar şi recuperării unor datorii la buget aferente anului 2020.

De asemenea, inflaţia, care a fost în septembrie de 6,3%, joacă un rol important în avansul veniturilor, mai ales în zona de TVA, a doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat.

Încasările din TVA au un avans de 39%, an/an, la 9 luni din 2021.

„Statisticile confirmă conti­nuarea procesului de consoli­dare fiscal-bugetară, evoluţie susţinută de redinamizarea din sfera economiei reale, intensificarea presiunilor inflaţioniste, aprecierea graduală a cursului de schimb euro/leu şi nivelul redus al costurilor de finanţare“, remarcă Andrei Rădulescu, dire­c­torul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

De asemenea, reprezentanţii Finanţelor vin cu explicaţii pentru creşterea veniturilor din primele 9 luni din 2021, în nota care însoţeşte execuţia bugetară: „Acest avans (al veniturilor – n. red) a fost influenţat atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea ter­me­nelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit)“.

Pe partea de cheltuieli, dintre categoriile mari, cel mai mult au avansat cheltuielile cu asistenţa socială, care înseamnă în cea mai mare parte pensii.

Astfel, cheltuiala cu asistenţa socială a fost de 111,8 mld. lei, plus 8%, şi a însemnat peste 35% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au avansat cu 2% şi au fost de 82,7 mld. lei.

Cheltuielile bugetului de stat în primele trei trimestre din 2021 au totalizat 314,6 mld. lei, o creştere de 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

Astfel, datorită creşterii mult mai accelerate a veniturilor (plus 18%), deficitul bugetar a ajuns la 3,44% din PIB, în scădere faţă de 6,37% din PIB, cât era în aceeaşi perioadă din 2020.

În acest moment ţinta de deficit bugetar, potrivit ultimei rectificări bugetare, este de 7% din PIB, dar Andrei Rădulescu este de părere că ajustarea se va face până la 6% din PIB, la finalul lui 2021.

„În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la ajustarea deficitului bugetar (ca procent din PIB) de la 9,4% în anul pandemic 2020 la 6% în 2021, 4% în 2022, respectiv 3% în 2023, evoluţie susţinută de perspectivele favorabile pentru dinamica PIB-ului nominal pe termen mediu, date fiind intrarea economiei într-un nou ciclu, dinamica preţurilor de consum şi premisele de implementare a programelor Next Generation şi cadrului financiar multianual 2021-2027.“

razvan.botea@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO