♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere economică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.
„Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.
Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.
Guvernul vede investiţiile şi consumul ca principale motoare pentru relansarea economică din 2021: „Pe latura cererii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procentuale. Consumul privat se estimează că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“
Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.
Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.
„În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi depăşite“, mai scrie Prognoza în document.
Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.
Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproape 15%. Sectorul agricol românesc vine după doi ani de scădere, în consecinţă creşterea de două cifre prin comparaţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prognozei, pe condiţii meteo nefavorabile agriculturii, iar în condiţii normale estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scăderea de peste 20% a agriculturii în România.
Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.
Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.
