Veniturile bugetului general consolidat în 2021 vor creşte, ca urmare a creşterii economice peste prognoze.
Guvernul şi-a construit iniţial bugetul pe o creştere economică de 4,3%, însă acum aproape toate prognozele indică o creştere economică reală de peste 7%, deci şi o creştere de venituri bugetare.
Rectificarea ar urma să se facă în prima parte a lunii august.
Ce va face însă guvernul cu banii suplimentari la bugetul de stat? Varianta cea mai prudentă ar fi să meargă în scăderea deficitului bugetar şi, eventual, o parte către majorarea cheltuielilor cu investiţiile, sunt de părere economiştii, însă tentaţiile sunt mari, inclusiv în contextul alegerilor interne pentru şefia PNL, iar la rectificarea bugetară toată lumea vrea mai mulţi bani, de la primării la ministere. De asemenea, amânarea creşterii de pensii şi alocaţii a fost motivată prin scăderea veniturilor bugetare, însă acum acestea cresc peste aşteptări.
Deficitul bugetar a fost în 2020 de 9,7%, iar în acest an este aşteptat să scadă spre 7%, un procent oricum enorm pentru o ţară de mijloc a UE.
„O întrebare care se pune este dacă vor apărea presiuni pentru a folosi o parte din resursele suplimentare pentru ca guvernul să-şi ţină promisiunile legate de creşterile de pensii, alocaţii. Acum că economia merge peste aşteptări, probabil că solicitările vor reveni“, spune Aurelian Dochia, profesor universitar şi analist economic.
Reducerea deficitului bugetar însă este varianta cea mai prudentă pe care poate merge guvernul, mai spune el şi completează că, cel mai probabil, guvernul va scădea deficitul prognozat, însă undeva puţin sub 7% din PIB.
„Decizia cea mai importantă pe care trebuie să o ia guvernul este cum va folosi veniturile suplimentare care să apară din această creştere economică peste aşteptări. Mişcarea de prudenţă maximă ar fi să meargă pe ideea reducerii deficitului bugetar. Mă îndoiesc că, politic, va putea să meargă cu toată încrederea în această direcţie. Petru că întotdeauna la rectificări te trag de mână din toate părţile ministerele, administraţiile locale.“
Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele asociaţiei analiştilor financiari CFA România, este de părere că există spaţiu pentru partea de investiţii şi în această zonă ar trebui să meargă veniturile suplimentare.
„Părerea mea este că mai degrabă banii vor fi investiţi decât economisiţi, deci ar putea fi majorări de cheltuieli publice pe anumite sectoare, eu aş spera pe investiţii. S-ar putea că guvernul să arate o reducere a deficitului bugetar, dar în acelaşi timp să majoreze anumite cheltuieli şi eu sper să fie cele pentru investiţii, pentru că este loc mare“, spune Adrian Codirlaşu.
Anterior, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal a spus că prioritatea rectificării bugetare ar trebui să fie scăderea deficitului bugetar, pentru a da un semnal pozitiv în pieţele financiare, în condiţiile în care datoria publică continuă să se majoreze.
„Prioritatea imediată este la rectificarea bugetară să venim cu acest semnal pozitiv pentru pieţe şi să ţintim un deficit bugetar mai mic pe măsura veniturilor suplimentare înregistrate dintr-o creştere economică mai mare“, a spus Ionuţ Dumitru.
Şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR) este de părere că reducerea deficitului bugetar rămâne o prioritate a rectificării bugetare.
„Dacă nu facem paşi pentru reducerea risipei, o să o tot ţinem în aceleaşi deficite. Creşterea veniturilor bugetare care este previzibilă pentru perioadele următoare, nu trebuie să inhibe măsuri de reducere a cheltuielilor, să nu ne culcăm pe o ureche.
