Reacţie la rectificarea bugetară din 2019: Analiştii subliniază marşul bun al economiei, dar cer reduceri semnificative ale deficitelor pentru a evita o corecţie severă

Guvernul a discutat ieri, fără însă să şi aprobe, prima rectificare bugetară pe 2019. Ordonanţa care instituie noi taxe – taxa pe băuturile ce conţin zahăr, majo­ra­rea accizei la ţigarete şi impozitarea tiche­telor cadou nu a fost discutată. Este o rectificare pozitivă, a spus joi pre­mierul Viorica Dăncilă în şedinţa în care a fost discutat pro­iectul primei rectificări bugetare din 2019: „Recti­ficarea bugetară pozitivă este susţinută de creşterea PIB şi de faptul că în primul trimestru al acestui an România a înregistrat o creştere eco­nomică de 5%, a treia cea mai mare creştere din UE. Toate ramurile economiei reale au înregistrat evoluţii pozitive, remarcându-se în mod deosebit rezultatele din construcţii, servicii şi agricultură. Am cerut ca această rectificare să fie făcută pe principii clare astfel încât obiectivele asumate la începutul acestui an să fie îndeplinite cu păstrarea echilibrelor macroe­cono­mice şi consolidarea încrederii investitorilor din eco­no­mie. Vom menţine deficitul bugetar în ţinta asu­mată prin legea bugetului, respectiv 2,76 %“.

Analiştii admit că economia merge bine, cu o creştere economică de 5% în primul trimestru. Datele la T II care vor fi publicate pe 14 august vor indica şi ele o creştere bună. Chiar dacă nu va fi o creştere anuală de 5%, ci una spre 4%, din acest punct de vedere lucrurile merg în direcţia dorită. Problemele sunt la nivelul bugetului consolidat. Ve­ni­turile sunt mici şi cheltuielile prea mari. Prin urmare, deficitele cresc periculos. Pe ape calme, consecinţele dera­pajului nu sunt prea vizibile. Însă, dacă apar valu­rile, atunci prin găurile care par mici începe să intre apă, ceea ce pune în pericol corabia.

Este bine că guvernul a decis să menţină deficitul la sub 3% din PIB a comentat joi guvernatorul BNR Mu­gur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.

Însă, observă el, bugetul are o mare problemă, în condiţiile în care veniturile fiscale, după reduceri consecutive de taxe, au ajuns să mai reprezinte doar 27% din PIB. Pe cealaltă parte a tabloului, o pondere foarte mare a cheltuielilor este reprezentată de chel­tuielile rigide - salariile şi pensiile - care au ajuns la peste 70% din veniturile fiscale.

„S-au întrecut şi stânga şi dreapta, şi dreapta şi stânga, care reduce mai mult şi am ajuns la un nivel al veni­turilor fiscale de sub 26-27%. Când eram eu pre­mier, în anul de graţie 2000 erau la 32% veniturile fiscale şi ştiu cum se făcea bugetul. Greu de tot. Veneau toate mi­nisterele cu solicitări şi cereau în jur de 40%, iar marea filozofie bugetară era cum bagi 40% în 32%. Nu cred că doleanţele de cheltuieli ale ministerelor au scăzut”, spune Mugur Isărescu.

Despre problema bugetului au scris şi specialiştii Consiliului Fiscal, care au publicat ieri opinia asupra rectificării, sub semnătuta lui Daniel Dăianu, şeful instituţiei. Consiliul cere măsuri de consolidare fiscală (majorarea veniturilor sau reducerea cheltuielilor) pentru că altminteri există riscul ca deficitul să ajungă în acest an la 3,4 – 3,7% din PIB.

„Corecţia macroeconomică prin consolidare bugetară este absolut ne­ce­sară având în vedere con­textul intern şi cel extern, nevoia de a ţine deficitele externe sub control. În judecarea situaţiei macroeconomice intervine şi obiectivul asumat de aderare la zona euro la jumătatea dece­niu­lui următor; acest deziderat recla­mă un deficit bugetar mic, precum şi deficite externe neprimejdioase”, arată raportul Consiliului Fiscal.

Concluziile documentului citat întă­resc spusele guvernatorului BNR: bu­getul general consolidat este caracterizat de o încordare severă generată pe de o parte de nivelul redus al veniturilor fis­cale comparativ cu celelalte ţări din UE şi, pe de altă parte de rigidizarea accentuată a structurii cheltuielilor bugetare, ponderea chel­tuielilor cu salariile şi pensiile depăşind 75% din veniturile fiscale. Ambele ele­mente sunt de natură să micşoreze sem­ni­ficativ marja de manevră în procesul de consolidare bugetară, care este com­plicat şi de impactul noii legi a pensiilor.

Economia merge bine, a crescut în trimestrul întâi cu 5%, dar riscurile sunt multe, arată Consiliul Fiscal. Pe lângă faptul că bugetul este încordat din cauza veniturilor mici şi a cheltuelilor rigide mari, la nivel global, înregistrăm o încetinire economică, iar conflictele comerciale se accentuează. Defi­citul de cont curent este foarte înalt şi ar trebui prudenţă în conduita politicii fiscal-bugetare.

„Aceste circumstanţe evidenţiază apro­pierea rapidă a unui punct de inflexiune, pre­cum şi inevitabilitatea unei corecţii bugetare de amploare”, comentează raportul Con­si­liului.

Guvernul a decis în proiectul primei rectificări majorarea pe sold atât a veni­turilor, cât şi a cheltuielilor, cu câteva mi­liarde de lei, dar ţinta de deficit bugetar pe cash a fost păstrată la 2,76% din PIB. În con­diţiile în care, în primele şase luni din an, deficitul a ajuns la 20 de miliarde de lei, însemnând 2% din PIB, economiştii au pus sub semnul întrebării ca­pacitatea Finanţelor de a ţine în frâu cheltuielile, astfel încât ţinta de deficit să nu fie periclitată.