Eveniment

Război între firmele de medicamente şi statul român. Pacienţii aşteaptă armistiţiul

Autor: Georgiana Mihalache

28.02.2017, 00:05 2729

Aproximativ 380 de medicamente au avut probleme de discontinuitate temporară sau permanentă de punere pe piaţă începând cu luna iunie a anului trecut, potrivit notificărilor deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă de pe site-ul Administraţiei Naţionale a Medicamentului.

„Criza se adânceşte din ce în ce mai mult. Au început să dispară dintre medicamentele originale, care nu au alternativă pe piaţa românească. Nu poţi să pui pacientul pe drumuri, să ia toate medicamentele dintr-o farmacie şi pentru unul dintre medicamente să alerge pe la nu ştiu câte farmacii din toate lanţurile“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Farmaciştii spun că pe de-o parte pierd pacienţii care rămân la farmaciile unde găsesc un anumit medicament, iar pe de altă parte nu pot realiza misiunea de a asigura un serviciu public.

„Este o problemă destul de veche, este şi problema exportului paralel, faptul că multe medicamente nu ajung în farmacii. Fiecare producător vrea să-şi protejeze marja de profit. Din păcate, modul de structurare a activităţii farmaceutice este unul comercial. Dacă ar exista un alt mod de calculare a adaosurilor comerciale, lucrurile ar sta altfel. (...) Deocamdată noi suntem dependenţi de jocul comercial al pieţei”, a spus Paul Negoiţă, farmacist şi managerul Iris Pharm, un lanţ de 50 de farmacii din Buzău. Vasile Barbu spune că a expus problema autorităţilor şi a cerut promisiuni clare pentru o anumită perioadă de timp pentru ca pacienţii să ştie cum să se poată descurca, însă nu a primit asigurări de la instituţiile statului.

„Din informaţiile furnizate de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în perioada ianuarie 2015 – martie 2016 a fost înregistrat un număr de 1.175 de notificări de necomercializare din partea deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă/reprezentanţi, motivele invocate fiind în principal de natură comercială”, potrivit biroului de presă al Ministerului Sănătăţii la solicitarea ZF.

Pentru 274 dintre aceste notificări de necomercializare, medicamentele respective sunt singurele autorizate pentru denumirile comune internaţionale sub care sunt puse în piaţă, mai arată răspunsul ministerului de resort, iar afecţiunile acoperite de acestea sunt cele din domeniul neurologic, oncologic, bolilor cardiovasculare şi infecţioaselor. Aceste arii terapeutice sunt indicate şi de către Vasile Barbu, care adaugă că şi farmaciile cu circuit închis din cadrul spitalelor au probleme cu medicamentele în ceea ce priveşte secţiile de terapie intensivă.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor susţine că în cazul pacienţilor cu hepatită, lipsa medicamentelor într-o anume periodă de timp face diferenţa între viaţă şi moarte.  „De la ultima terapie de anul trecut până acum deja avem pacienţi cu F4 (cel mai avansat grad al fibrozei hepatice – n. red.) ciroză. Pentru o parte dintre pacienţi boala a evoluat şi avem iarăşi un număr destul de important de pacienţi, din discuţiile cu medicii, circa 1.500 de pacienţi în această categorie, pe care, dacă nu le dăm rapid tratament, îi pierdem sau rămân cu sechele pentru că un ficat în ciroză este deja un ficat care nu se mai reface uşor. Dacă persoana are 50-60 de ani, este o mare problemă”, a mai spus Vasile Barbu.

 

Soluţia Ministerului Sănătăţii: O altă hotărâre de Guvern

Ministerul Sănătăţii arată că motivele invocate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sunt „de natură comercială”, deşi în textul din legea sănătăţii se vorbeşte despre obligativitatea „protecţiei şi sănătăţii publice”. ,,În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii analizează situaţia în vederea elaborării unei noi Hotărâri de Guvern pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România care să răspundă nevoilor pacienţilor”, potrivit Ministerului.

 

„Încercaţi în Budapesta”

Până la o soluţie din partea autorităţilor, pacienţii sunt îndreptaţi către ţările vecine precum Bulgaria sau Ungaria, acolo unde, paradoxal, găsesc medicamentele care lipsesc din România. Pe forumurile de discuţie pe care pacienţii încearcă să se descurce în mod individual, fără să mai aştepte ajutor din partea statului, aceştia sunt sfătuiţi de către alte persoane care au trecut prin situaţii similar sau chiar de către medici să meargă peste hotare pentru a achiziţiona un medicament. O altă soluţie găsită de pacienţi este aceea de a-şi face stocuri dintr-un anumit medicament care nu se mai găseşte în toate farmaciile, iar, pentru cazurile disperate, să împartă din aceste provizii celor care au nevoie de ele. „În orice criză apar şi îmbogăţiţii de război. Există pacienţi în zona Ardeal care sunt trimişi să ia medicamente din Austria şi Ungaria. Şi să se ducă să ia de acolo medicamentele au nevoie de reţetă şi medicii le dau reţete chiar în engleză unii dintre ei. Alţii se duc în Bulgaria, cu toate că şi acolo încep să apară crize la unele de medicamente”, a spus Vasile Barbu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO