Rata de angajare a proaspăt absolvenţilor - un indicator calculat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, ca pondere din total a absolvenţilor de studii medii şi superioare care s-au angajat în primii trei ani de la absolvire - a ajuns la 77,4% în 2018, la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace.
„Volumul care a condus la o cerere mai mare din partea angajatorilor a fost pentru roluri suport, de o complexitate tehnică mai mică, cu posibilităţi de formare internă mult mai facilă. Angajatorii au fost mult mai prezenţi în viaţa candidaţilor încă din perioada studiilor, pentru a le creşte apetitul de dezvoltare şi integrare mult mai prietenoasă în câmpul muncii“, a explicat Iuliana Leurent, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Temps România.
Faţă de anul 2017, rata de angajare a proaspăt absolvenţilor din România a crescut cu 1,4 puncte procentuale în România (până la 77,4%) şi s-a apropiat de media UE (de 81,6% în 2018).
„Pentru rolurile de specialişti, alinierea la o economie globală a transformat cu mult standardizarea rolurilor şi creşterea nivelului de complexitate. Acestea se reflectă într-o cerere mai mare atât de oameni, cât şi de competenţe specifice. Expertiza locală este uneori limitată, uneori prea costisitoare şi atunci se preferă varianta unor candidaţi mai tineri, mai adaptabili şi mai deschişi spre învăţare rapidă“, a mai spus Iuliana Leurent. În opinia ei, costul pe care companiile sunt dispuse să îl investească este mult mai calculat, preferând nu de puţine ori atitudinea şi disponibilitatea candidaţilor de a învăţa repede şi a-i forma în specificul dorit.
Cu aproape opt din zece absolvenţi care se angajează după absolvire, România se află în acest clasament în faţa Spaniei (unde rata de angajare a proaspăt absolvenţilor a fost de 75,4% în 2018), Croaţiei (71,2%), Italiei (56,5%) şi Greciei (55,3%).
Anual, circa 160.000 de elevi din România termină liceul şi 120.000 de tineri termină o facultate. Ce oportunităţi sunt pe piaţa muncii pentru ei în acest moment şi pe ce salarii?
„Oportunităţi există în majoritatea sectoarelor de activitate, dezechilibrul apare în principal în motivaţia intrinsecă a candidaţilor de a performa într-un anume sector. Cred că pentru această categorie de candidaţi, aflaţi în mare parte la primul job, salariul ar trebui să fie ultimul criteriu de alegere. Sensul alegerii trebuie dat de cultura organizaţională, de posibilitatea de a fi mentorat şi de a se dezvolta, cultivându-şi răbdarea şi iniţiativa“, a mai spus Iuliana Leurent.
Statisticile privind proaspăt absolvenţii se referă la populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, care nu sunt într-o formă de şcolarizare şi care şi-au finalizat ultimul ciclu de studiu - care este cel puţin ciclul liceal - în urmă cu cel mult trei ani de la data efectuării cercetării.
Datele Eurostat mai arată că cel mai scăzut nivel al ratei de angajare a proaspăt absolvenţilor în România s-a înregistrat în 2016, când rata era de 66,2%, iar cel mai ridicat nivel era în 2008, când a ajuns la 84,8% (peste media UE de la acea vreme). Cum va evolua acest indicator în viitor?
„Cred că România are nevoie atât de specialişti, cât şi de tehnicieni, iar acest indicator va creşte în măsura în care absolvenţii vor găsi şi motivaţii interioare şi nu exclusiv exterioare ce depind direct de nivelul de “entuziasm“ al economiei. E posibil ca tehnicienii să fie mai “favorizaţi“ încă prin raportul de venit pe care îl pot avea în job-uri similare în Vestul Europei. Este însă o chestiune legată mai mult de creşterea asteptărilor pentru un cadru de viaţă şi de dorinţa acestora de a avea acces la ele cât mai curând. Există o presiune socială crescută legată de aparenţa câştigului şi “valorificarea“ lui în activităţi ce ţin de mai mult confort, orice ar înseamna acest lucru pentru fiecare“, a mai spus Iuliana Leurent.
La nivelul celor 28 de state membre ale UE, rata medie de angajare a proaspăt absolvenţilor a fost de 81,6% în 2018, în uşoară creştere faţă de nivelul de 80,2% înregistrat în 2017. Cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator s-au înregistrat în 2018 în Malta (94,8% în 2018), Germania (92,1%), Olanda (92%), Cehia (89,6%) şi Austria (88,6%).