„România încă suferă din cauza percepţiei greşite. Consider că, făcând afaceri în România, este un lucru pozitiv. Dacă sunteţi aici, înseamnă că aveţi afaceri profitabile, altfel nu aţi fi prezenţi aici. Nu spun că este uşor să faci afaceri în România, dar spun că dumneavoastră reuşiţi să obţineţi rezultatele aşteptate. Imaginaţi-vă cum ar fi fără problemele cu care vă confruntaţi în raport cu administraţia. Ar fi plictisitor. Ce le-aţi spune prietenilor la cină?“, le-a spus ieri ministrul economiei Costin Borc investitorilor străini prezenţi la lansarea „Raportului de competitivitate al României – 2016“, realizat de o echipă de economişti din diverse zone ale economiei, sub egida AmCham, camera de comerţ americană în România.
El însuşi angajat al unui grup străin înainte de a fi cooptat în guvern (a fost CEO al Lafarge România), Borc crede că problema principală este percepţia, iar odată schimbată aceasta, România va fi un loc atractiv pentru investiţii. Raportul la a cărui lansare a asistat ministrul ar susţine însă cu multă rezervă o astfel de perspectivă. Din 83 de indicatori analizaţi în raport, 43 reprezintă în opinia autorilor „un dezavantaj“ pentru competitivitate, 25 „un avantaj“, iar 15 sunt „neutri“.
România creşte în clasamentele Băncii Mondiale privind competitivitatea, iar raportul lansat ieri admite că, pe scară globală, România devine mai competitivă. Cu toate acestea PIB-ul per capita rămâne la 30% din media UE. Altfel spus: „Lucrurile merg în direcţia bună, dar încă mai este drum lung de parcurs“.
Unde stăm mai bine şi unde mai prost
Raportul lansat ieri de AmCham analizează 83 de indicatori, clasificaţi în cinci categorii: indicatori macroeconomici generali, administraţie publică, infrastructură fizică, resurse umane, politică fiscală şi monetară şi a inclus o analiză a cadrului legislativ actual şi un sondaj în rândul CEO-urilor celor mai mari companii prezente pe piaţă.
Indicatorii a căror valoare depăşeşte media Uniunii Europene cu 15% sunt consideraţi a fi un avantaj competitiv pentru economia României, iar cei aflaţi cu 15% sub media comunitară sunt consideraţi drept un dezavantaj pentru economie. Valorile situate în intervalul ±15% faţă de media UE arată că economia românească este competitivă la nivelul acelui indicator.
Un număr de 37 de indicatori care în raportul din 2011 al AmCham (ultimul înaintea celui de ieri) erau consideraţi un avantaj sau neutri au rămas în aceeaşi grupă, 21 de indicatori care reprezentau un dezavantaj acum cinci au o performanţă sub media UE, în timp ce 18 asemenea indicatori au o evoluţie peste media UE. Unele dezavantaje au devenit între timp avantaje pentru economie. Trei indicatori - lupta împotriva corupţiei, viteza ridicată a internetului şi avansul ratei de penetrare a internetului de la 42% la 61% din populaţie din 2010 până în 2014, precum şi creşterea numărului de angajaţi din industria comunicaţiilor şi a comunicaţiilor - reprezintă un avantaj pentru economie. Însă a avut loc şi fenomenul invers. Patru indicatori - accidentele la locul de muncă, infrastructura feroviară, numărul de turişti/pat de cazare şi soldul contului curent pe cap de locuitor - sunt consideraţi acum drept dezavantaje competitive pentru economie.
Raportul vede ca avantaje competitive resursa umană educată, înalt calificată şi cu un cost redus faţă de alte state din UE, declarată ca avantaj de către fiecare manager de companie chestionat, situaţia României şi resursele ei, statutul de membru al UE şi NATO, dimensiunea şi oportunităţile pieţei, cota unică de impozitare a salarilor şi a profiturilor şi potenţialul agriculturii, care în prezent este nedezvoltată şi poate fi o opotunitate pentru investitori. Printre minusurile economiei româneşti se numără corupţia, infrastructura slab dezvoltată, fiscalitatea, lipsa de transparenţă, incoerenţa politicilor guvernamentale care duc la un mediu de afaceri impredictibil şi ineficienţa administraţiei publice şi birocraţia.
Pentru a creşte competitivitatea economiei româneşti raportul propune ca măsuri reforma sistemului educaţional pentru a include cunoştinţele care satisfac nevoile pieţei, simplificarea şi standardizarea taxelor, scăderea impozitelor pentru investitori, reforma sectorului public, dezvoltarea infrastructurii, gestionarea mai eficientă a fondurilor europene şi politici coerente pentru a atrage investitorii străini şi a îi încuraja pe antreprenorii locali. „Astăzi nu discutăm cifre. Astăzi discutăm despre viitorul nostru asumat proactiv“, a declarat Daniela Nemoianu, preşedintele AmCham România, la lansarea raportului.
Preşedinta AmCham este de părere că reuşita cea mai mare a ultimilor trei ani este „alinierea mediului de afaceri pe o platformă comună unde au fost selectate acele teme de importanţă strategică pentru România - şi că oricât de profitabilă este o companie sau un sector, ea nu poate fi izolată de mediu, iar implicarea lor activă în formularea politicilor publice este un pas firesc.
Principalele avantaje competitive ale României:
-resursa umană educată, înalt calificată, cu un cost redus
-statutul de membru al UE şi NATO
-dimensiunea şi oportunităţile pieţei
-cota unică de impozitare a salarilor şi a profiturilor
-potenţialul agriculturii
Principalele dezavantaje competitive ale României:
-corupţia
-infrastructura slab dezvoltată
-fiscalitatea
-lipsa de transparenţă
-incoerenţa politicilor guvernamentale
-ineficienţa administraţiei publice
-birocraţia
Propuneri de îmbunătăţire a competitivităţii:
-reforma sistemului educaţional
-simplificarea şi standardizarea taxelor
-scăderea impozitelor pentru investitori
-reforma sectorului public
-dezvoltarea infrastructurii
-gestionarea mai eficientă a fondurilor europene
-politici coerente pentru a atrage investitorii străini şi a-i încuraja pe antreprenorii locali
