♦ Peste 50% din gospodăriile din România nu au acces la gaze, dar consumatorii finali vor plăti, direct sau indirect, chiar şi proiectele de care nu beneficiază aşa cum este cazul gazoductului BRUA, care acum funcţionează la circa 0,2% din capacitatea instalată.
Gazoductul BRUA, care a fost finalizat anul trecut, şi care ar fi trebuit să contribuie la diversificarea şi stabilitatea alimentării cu gaze a regiunii stă în continuare aproape gol, depinzând de rapiditatea cu care se mişcă partea bulgară în finalizarea unor lucrări de intercornectare.
Pe de altă parte însă, investiţia a fost inclusă în baza de active reglementate (BAR) a Transgaz, astfel că firma îşi va putea recupera investiţia prin intermediul tarifelor reglementate.
«Activele rezultate în urma investiţiilor realizate de operator se includ în BAR începând cu data punerii în funcţiune a acestora. Proiectul BRUA a avut puneri în funcţiune parţiale. Astfel, majoritatea activelor rezultate în urma derulării proiectului au fost finalizate în cursul anului 2020 şi au fost recunoscute în BAR începând cu 1 octombrie 2020, iar cele care au fost puse în funcţiune în prima parte a anului 2021 se vor include în BAR începând cu 1 octombrie 2021“, explică reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
BRUA, un proiect care ar trebui să creeze o reţea de gaze în regiune pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a fost declarat strategic de Uniunea Europeană, însă s-a lovit de mai multe piedici din partea Ungariei, Bulgariei, Greciei sau autorităţilor romaneşti.
În total, investiţia finalizată anul trecut s-a ridicat la 478,6 mil. euro aproape 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 mil. euro. Bani au venit şi de la BEI, 50 de milioane de euro, de la BERD, 60 de milioane de euro, dar şi de la Transgaz, sumele acestea urmand însă a fi recuperate prin tarife.
„Proiectul BRUA se include în BAR (baza de active reglementate) la valoarea finanţată din surse proprii ale SNTGN Trangaz S.A.. Prin urmare, valoarea finanţată din fonduri europene nerambursabile nu se include în BAR şi nu se recuperează prin tarifele reglementate“, explică ANRE.
Includerea proiectului BRUA în BAR se reflectă în componenta de cost CAPEX (cheltuieli de capital) a venitului reglementat, care este reprezentată de amortizarea anuală şi valoarea ratei reglementate a capitalului investit din surse proprii, mai precizează ANRE.
„Costurile cu amortizarea proiectului şi rentabilitatea acestuia se recunosc în cadrul venitului reglementat, alături de celelalte costuri, influenţa acestora asupra tarifelor pe termen lung sau scurt nefiind semnificativă, date fiind capacităţile de intrare şi ieşire nou disponibile în punctele de interconectare cu Bulgaria şi Ungaria“, mai adaugă ANRE.
Lucrările la prima fază au demarat la jumătatea anului 2018, valoarea proiectului fiind de 478,6 mil. euro. Proiectul BRUA - Faza 1 a presupus construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor (Giurgiu) - Recaş (Timiş), în lungime de 479 km. Conducta are o capacitate de 1,75 de miliarde de metri cubi pe an şi a fost finalizată anul trecut, dar stă şi acum goală.
„În prezent, cantitatea transportată prin BRUA este între 4,1 şi 4,7 milioane de metri cubi pe zi prin punctul de interconectare Csanadpalota spre Ungaria“, spun rerprezentanţii Transgaz. Practice, azi conducta este goală, timp în care Romania a ajuns să ia gaz rusesc din Bulgaria prin TurkStream.
