Eveniment

Un proiect de lege care nu schimbă nimic. Guvernul propune din nou un proiect de ordonanţă de urgenţă care reglementează o practică deja folosită în spitalele private: contribuţia personală a pacienţilor peste biletul de trimitere

♦ Proiectul legii contribuţiei personale a apărut în 2019, la propunerea Sorinei Pintea, ministru al sănătăţii la vremea respectivă ♦ În urma criticilor, proiectul a fost amânat până anul acesta ♦ Ieri, guvernul a avut pe ordinea de zi un proiect de ordonanţă de urgenţă care să reglementeze contribuţia pacienţilor în privat ♦ „Nu se schimbă nimic, se reglementează o practică din spitalele private“, spun reprezentanţi din domeniul medical.

Un proiect de lege con­troversat din 2019 în domeniul sănătăţii care prevede plata personală a pacienţilor în plus faţă de biletul de trimitere pentru intervenţii medicale la privat a fost readus în atenţie de către guvern, după ce premierul Cîţu a semnat proiectul de ordonanţă de urgenţă (OUG) şi documentul s-a aflat ieri pe ordinea de zi a Executivului. Proiectul nu schimbă însă nimic, spun mai mulţi reprezentanţi din sănătate.

Proiectul de OUG prevede o contribuţie personală a pacientului care alege un spital privat pentru o intervenţie medicală, peste suma decontată de Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS) către spitalul respectiv dacă acesta se află în contract cu Casa.

În fapt, acest lucru se întâmpla deja, adică spitalele private cereau pacientului să vină cu bilet de trimitere pe baza căruia încasau decontare, însă în plus pacientul mai scotea din buzunar o sumă stabilită de operatorul privat pentru costurile hoteliere sau alte servicii aferente actului medical. Iniţiatoarea proiectului, Sorina Pintea, fost ministru al sănătăţii în 2019, declara că vrea să scoată din „zona gri“ această practică. Astfel, prin proiectul de OUG privind contribuţia personală nu se schimbă, de fapt, nimic, ci doar se reglementează această activitate.

„Se reglementează un lucru care până acum nu a fost complet reglementat. Până acum, conform contractului cadru, era in­ter­zis să încasezi de la pacient orice con­tri­bu­ţie personală, atât timp cât el venea cu bilet de trimitere. Din cauza aceasta şi a fap­tului că tarifele de decontare de la CNAS sunt foarte mici, majoritatea pacienţilor plă­teau preţul întreg. Nimic nu era tran­spa­rent, pentru că în momentul în care pentru o anumită intervenţie chirurgicală apelezi la asigurările sociale, pe acel cod de diag­nostic nu se poate deconta nimic altceva decât tariful pe care îl plăteşte CNAS. O să fie o transparentizare mult mai mare a tu­tu­ror procedurilor“, a explicat Cristian Ho­to­boc, preşedintele Patronatului Fur­ni­zorilor de Servicii Medicale Private, orga­ni­zaţie din care fac parte marii operatori privaţi din Sănătate.

Cristian Hotoboc preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private: Profilul pacientului este exact acelaşi de până acum, dar poate vor mai veni pacienţi cu venituri medii, până acum veneau pacienţii cu venituri peste medie.


Care a fost parcursul proiectului până acum?

Ministrul sănătăţii din 2019 Sorina Pintea a propus proiectul contribuţiei personale a pacientului în aprilie 2019. Ulterior, proiectul a fost amânat până în aprilie 2021, la intrarea în vigoare a noului contract cadru al CNAS cu furnizorii de servicii medicale publice şi private. Cum contractul cadru nu a intrat în vigoare în aprilie 2021, ci urmează să fie aprobat la 1 iulie 2021, în mai puţin de două săptămâni, guvernul a reintrodus în discuţie vechiul proiect al contribuţiei personale.

Criticile aduse proiectului contribuţiei pe­rsonale încă de la dezbaterile din 2019, atunci când a fost realizat, au vizat lipsa unor garanţii clare că operatorii privaţi nu vor mări arbitrar costurile intervenţiilor me­dicale.

Operaţia de apendicită, una dintre cele mai comune intervenţii medicale, scoate din buzunarul pacienţilor sume care depăşesc 1.000 de euro la privat, iar la costul final sunt adăugate şi criterii care ţin de echipa medicală, spital sau dacă intervenţia este realizată în urgenţă sau programată. Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

În urma proiectului de OUG privind contribuţia personală, pacientul ar veni cu bilet de trimitere, spitalul privat ar încasa circa 2.000 de lei de la stat, dar şi alţi 3.000 de lei de la pacient. În prezent, printr-un artificiu, aceste costuri sunt trecute la capitolul „condiţii hoteliere“, „costuri de spitalizare“ sau investigaţii preoperatorii, fiind interzisă coplata pentru intervenţia chirurgicală deja decontată.

Despre practica de a cere bani în plus peste biletul de trimitere, Cristian Hotoboc spune că este o „improvizaţie“: „Trebuia să improvizezi. Multe spitale private nu se complicau să mai deconteze şi de la Casa de Asigurări tocmai pentur a nu intra în această polemică“.

El a precizat că preţul va fi liber, adică spitalele îşi vor stabili criteriile şi costurile pe care le vor putea primi în plus faţă de decontare de la pacient.

Totuşi, proiectul de OUG nu se adresează şi pacienţilor cu venituri reduse, care vor fi în continuare „captivii“ spitalelor publice, în care nu se investeşte suficient şi care se confruntă cu lipsa de personal, de resurse materiale.

„Profilul pacientului este exact acelaşi de până acum, dar poate vor mai veni pacienţi cu venituri medii, până acum veneau pacienţii cu venituri peste medie“, a mai spus Cristian Hotoboc.

Lipsa de finanţare a sistemului sanitar se vede mai ales în spitalele de stat, care au o infrastructură învechită şi nevoie acută de finanţare, spune medicul Beatrice Mahler, managerul spitalului Marius Nasta din Bucureşti, cea mai mare unitate medicală din ţară care tratează problemele respiratorii ale românilor.

„E nevoie de finanţare în sistemul public de sănătate şi acest lucru trebuie ajustat cu prioritate. Eu nu mi-aş dori să luăm bani de la pacienţi în plus. Eu mi-aş dori să fie pachete de servicii care să fie acordate pacienţilor, să ştie fiecare persoană pe ce tip de pachet de servicii se încadrează, în funcţie de cotizaţia pe care o are. Dreptul la sănătate trebuie să fie asigurat de stat. Nu cred că plata din buzunar este o soluţie, cred că trebuie să ne ducem către o politică de sănătate modernă, care să vizeze servicii de asigurări de sănătate diferenţiate, la care inclusiv spitalelel publice să poată încheia contracte“, a spus medicul Beatrice Mahler (foto stânga).

Şi Emanuel Ungureanu, deputat USR, critică proiectul de ordonanţă de urgenţă, spunând că prioritatea ar trebui să fie reforma sistemului public de sănătate.

„Noua conducere a Casei de Asigurări nu a făcut reformele pe care le-a promis. Fără reforme în sistemul public se împarte sărăcia fără să fie criterii de performanţă. Principiul e unul sănătos, acela ca banii să urmărească pacientul şi să se scoată la lumină cheltuielile unui spital de stat care intră în contract cu Casa de Asigurări. Spitalele nu sunt plătite în funcţie de criterii de performanţă, un spital cu mulţi pacienţi şi cazuri complexe, are acelaşi tarif pe caz ponderat cu spitalele care nu performează şi nu au pacienţi. Casa de Asigurări dă o mână de ajutor sistemului privat fără să dea o mână de ajutor la fel de consistentă sistemului de stat“, a spus Emanuel Ungureanu.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.