Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor prognoza de cădere economică a României, în 2020, de la minus 6% în primăvară la minus 5,2% în prognoza de toamnă publicată joi, dar crede că deficitul bugetar va ajunge la 10,3% din PIB cu mult peste prognozele interne, iar datoria pubică se va apropia de 47% din PIB, în aces an (cel mai mare procent avansat până acum) şi va sări de 60% în 2022.
Nimic nu este bătut în cuie, în sensul aproape explicit că lucrurile ar putea fi şi mai rele, lasă să se înţeleagă raportul citat: pandemia “reprezintă un şoc enorm pentru economii“ cu consecinţe “socioeconomice grave“, iar furia cu care creşte valul al doilea face ca încertitudinea să rămână foarte ridicată.
Potrivit analizei citate a Comisiei, economia României se va redresa după căderea din prima parte a anului, dar producţia reală nu va reveni anul ce vine la nivelul lui 2019, fapt ce s-ar putea petrece abia spre finalul lui 2022. Nu va fi altfel nici în Uniune sau în zona euro, potrivit Comisiei, deşi revenirea va fi diferită, în funcţie de politicile adoptate de fiecare ţară.
Europa şi-a revenit puternic în T3/2020, arată analiza citară, dar valul doi al pandemiei care este încă şi mai puternic decât cel din primăvară majorează incertitudinile şi riscurile. Institutul Naţional de Statistică va anunţa, la 14 noiembrie, evoluţia economiei în al treilea trimestru, dar, din seriile lunare, reiese că avem de-a face cu o revenire – consumul gospodăriilor este pe plus, de pildă, la nouă luni din an, an/an, chiar dacă creşterea de 1,7% pare modestă faţă de anii trecuţi.
Pentru România, previziunile de toamnă ale Comisiei anunţă o cădere economică de 5,2%, urmată de o creştere de 3,3 % în 2021 şi de 3,8 % în 2022. Inflaţia ar urma să rămână în ţinte: 2,5% şi în 2020 şi în 2021. Comisia vede însă un deficit bugetar cu mult peste cel avansat de economişti (adică 8-9% din PIB), de 10,3% din PIB în acest an, de 11,3% din PIB anul viitor şi de 12,5% din PIB în 2022. Acest scenariu, dacă s-ar adevări, ar antrena o creştere exponenţială a datoriei publice de la 35,3% din PIB în 2019 la 46,7% din PIB în 2020 (plus 11,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 130 mld. lei) şi la 54,6% din PIB în 2021.
În 2022, datoria ar urma să ajungă, potrivit estimării citate, la 63,6% din PIB, ceea ce ar însemna aproape o dublare a datoriei publice, în doar trei ani ani de zile.
Conform previziunilor Comisiei, şi în Vest datoriile vor creşte, dar nu în ritmul ameţitor înregistrat de România. Deficitul public agregat al zonei euro va creşte, de la 0,6 % din PIB în 2019, la 8,8 % în 2020, scăzând la 6,4 % în 2021 şi la 4,7 % în 2022, pe măsură ce sprijinul de urgenţă va fi eliminat. Datoriile, ca pondere în PIB, vor creşte şi ele în zona euro, de la un nivel agregat de 85,9% din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în 2021 şi 102,6 % în 2022.
în România, contul curent ar urma să rămână însă finanţabil (4,6% din PIB în 2020, 4,8% din PIB în 2021 şi 4,9% din PIB în 2022).
Pentru România, Comisia vede un şomaj în creştere în 2020, până la 5,9% în acest an (3,9% în 2019) şi 6,2% în 2021. Consumul casnic ar urma să scadă în acest an cu 4%, urmat de o creştere de 4% în 2021 şi de 5% în 2022. Investiţiile vor suferi: minus 0,6% în acest an, plus 0,3% în 2021 şi creştere zero în 2022.
Deficitul structural se va adânci de la minus 5% în 2020, la minus 8,5% în 2021 şi 11,5% în 2022, potrivit simulărilor Comisiei.
