Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, estimează că România va avea un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2021, aproape de ţinta guvernului. Acoperirea necesarului de finanţare în 2021 se va realiza de pe piaţa externă cu emisiuni de euroobligaţiuni în valoare de circa 7 mld. de euro şi împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 4 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, scrie Valentin Tătaru, în cadrul unui raport pentru investitori.
„Comparativ cu 2020, când România a emis aproape 12 mld. euro în euroobligaţiuni (plus circa 2,3 miliarde euro pe piaţa locală), balanţa de finanţare este probabil să fie mai puţin înclinată spre moneda euro, deşi ne aşteptăm şi la o emisiune, să spunem în jur 7 miliarde euro în euroobligaţiuni. Emisiunea de obligaţiuni în lei ar putea creşte de asemenea, dar este puţin probabil să atingă o dimensiune mult mai mare comparativ cu estimarea noastră de 4 mld. de lei, titluri de stat emise pentru populaţie în 2020“, scrie Valentin Tătaru.
El nu a menţionat cu cât prognozează că se va împrumuta guvernul la bănci în 2021, dar spune că necesarul de finanţare al statului va fi similar celui din 2020. În 2020, statul a avut un necesar de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi de 150 mld. lei. Din aceştia, 48 de mld. de lei au însemnat rostogolirea datoriei şi 102 mld. lei deficitul bugetar la final de an.
„În termeni nominali, nevoile de finanţare ar trebui să fie doar marginal mai mici în 2021 comparativ cu 2020. Având în vedere ritmul prognozat al emisiunilor de titluri de stat, credem că Ministerul Finanţelor se află într-o poziţie relativ confortabilă.“
Valentin Tătaru mai scrie că guvernul nu trebuie să vină cu măsuri puternice ca dimensiune şi impact, ci ar trebui să „vină cu puţin din toate“ pentru a închide bugetul în 2021.
„Guvernul va trebui să vină cu unele măsuri fiscale, îndelung aşteptate, pentru a declanşa un ciclu de consolidare fiscală. Dacă sunt corect echilibrate şi direcţionate, credem că aceste măsuri nu trebuie să fie spectaculoase ca dimensiune şi impact. Un „puţin din tot“ ar trebui să rezolve ecuaţia“, mai scrie Valentin Tătaru.
În ceea ce priveşte execuţia bugetară din 2020, s-au înregistrat mai multe maxime istorice, cum ar fi ponderea deficitului bugetar în PIB şi în venituri. De asemenea, pensiile şi salariile din 2020 au absorbit 77% din totalul veniturilor bugetului de stat, un alt maxim istoric. Spre comparaţie, în primul an din criza trecută, 2009, statul a cheltuit cu salariile şi pensiile puţin peste 70% din veniturile totale ale bugetului general consolidat.
Execuţia bugetară pe luna decembrie arată că deficitul bugetar a fost de 17,9 mld. de lei, un alt record, mai remarcă Tătaru.
Analiza pe componente ale bugetului arată că veniturile statului din impozitul pe profit s-au prăbuşit cu 30% în decembrie 2020, prin comparaţie cu decembrie 2019. Veniturile statului din impozitul pe profit din decembrie 2020 sunt aferente rezultatelor financiare ale companiilor din noiembrie 2020.
Statul a reuşit să crească încasările din TVA cu 17% în decembrie, până la 7,4 mld. lei, de la 6,3 mld. lei în decembrie 2019, dar informaţiile din teren spun că statul a pus o frână în ultimele luni rambursărilor de TVA, faţă de începutul crizei medicale.
Cheltuielile totale ale statului au fost în decembrie de aproape 50 mld. lei, în creştere cu peste 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Cel mai mult au crescut cheltuielile cu salariile bugetarilor, care au fost de 10,3 mld. de lei, în creştere cu 13% faţă de 2019.
Pensiile, cheltuielile cu asistenţa socială au însemnat 10,5 mld. lei în decembrie, în creştere de la 10 mld. de lei în decembrie 2019. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu numai 1,2%, până la 8 mld. lei, în vreme ce investiţiile de la bugetul de stat (cheltuielile de capital) au crescut cu 7,6% la 8,5 mld. de lei.
