Caută doar în titlu
Eveniment

Principalele obiecţii ale Comisiei Europene la Planul Naţional de Redresare: irigaţiile, infrastructura rutieră şi reţeaua de gaze

♦ Premierul Florin Cîţu: „Nu renunţăm la niciun proiect. Unii dintre miniştri vor merge la Bruxelles, în perioada următoare, să explice mai bine proiectele“ ♦ Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: „La sistemul de irigaţii urmează o discuţie a domnului Oros cu Comisia Europeană. Noi încercăm să închidem cât mai multe dintre observaţiile Comisiei.“

Oficialii Comisiei Europene au transmis autorităţilor din România că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor de reţeaua de gaze.

Despre construirea sistemelor de irigaţii, Comisia spune că nu ar trebui să fie făcută cu fonduri din PNRR pentru că acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID-19. Propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi, în total, de 4,6 mld. de euro. Din aceştia, 4 mld. de euro merg către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii.

Ludovic Orban, preşedintele Ca­merei Deputaţilor, spune că autoritatea europeană nu este de acord cu proiectul în valoare de 600 de milioane de euro pentru conectarea unor localităţi la gaze naturale, din Planul Naţional de Re­dresare şi Rezilienţă. Orban spune că au existat discuţii tehnice care trebuie clarificate, privitoare la folosirea hidro­genului în aceste reţele de gaz, chestiuni despre care el crede că pot fi rezolvate.

Referitor la partea de infrastructură rutieră prevăzută în PNRR, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a explicat că finanţarea transportului rutier nu este agreată de Comisia Europeană. Pentru transportul rutier şi autostrăzi sunt alocate 4,5 mi­liarde de euro în PNRR. „Din partea de transporturi, de 9 mi­liarde, 4,5 miliarde sunt pentru feroviar. Comisia nu are nimic cu ea. Dimpotrivă, toată lumea salută. Comisia spune «Nu pentru rutier a fost făcut acest mecanism financiar». Înţelegem, dar noi avem această prioritate naţională. Avem şi proiecte şi avem nevoie de finanţare în următorii 10 ani pe subiectul ăsta“, a spus Ghinea  în cadrul şedinţei de coaliţie de miercuri, 28 aprilie.

La finalul şedinţei de coaliţie, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a declarat miercuri seară că în cadrul şedinţei s-a agreat un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 29 de miliarde de euro.

„Avem acum un PNRR de 29 de miliarde, de sub 30 de miliarde, agreat în coaliţie, avem mandat pentru Bruxelles. (...) Sunt câteva sute de linii de investiţii prin care am trecut împreună. Nu am tăiat bucăţi ca atare, am redus de la fiecare sau de la unele care aveau probleme la partea de mediu. Sunt bucăţi din investiţii. Pe partea de păduri, am redus de la partea de drumuri forestiere, de pildă. La sistemul de irigaţii urmează o discuţie a domnului Oros cu Comisia Europeană şi după asta vom decide care va fi decizia finală. Noi încercăm să închidem cât mai multe dintre observaţiile Comisiei“, a spus ministrul la încheierea şedinţei coaliţiei de guvernare.

Premierul Florin Cîţu spune că România va merge la Bruxelles cu un PNRR cu valoarea alocată de Comisia Europeană.

„Priorităţile pe care şi le-a asumat România în programul de guvernare vor fi reprezentate şi în acest PNRR. Nu renunţăm la niciun proiect. A fost o discuţie de optimizare a ceea ce aveam până acum. Au cerut mai multe detalii. Unii dintre miniştri vor merge la Bruxelles, în perioada următoare, să explice mai bine proiectele. (...) Cred că sunt două-trei proiecte unde sumele sunt diferite, dar proiectele rămân, pentru că sunt importante. În acest moment, avem această reducere de costuri, mergem la Comisia Europeană şi vom discuta detaliile tehnice. Vom merge la Bruxelles exact cu asuma alocată“, a declarat Cîţu după şedinţa coaliţiei de guvernare.

De altfel, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va propune Comisiei Europene să amâne cu o lună, până la 31 mai, depunerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Termenul iniţial agreat de Comisia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar Ghinea a spus că mai multe state membre UE vor cere şi ele o amânare.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost pus în dezbatere publică în luna martie. Guvernul a propus atunci proiecte în valoare de 41,1 miliarde de euro, cu 11 miliarde euro mai mult decât are România alocat.

Iniţial, statele membre UE puteau transmite oficial către Comisia Euro­peană planul lor naţional de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie 2021.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

ramona.cornea@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.