♦ Având în vedere că termenul unei sarcini este cuprins între 36 şi 40 de săptămâni, rezultă că nou-născuţii din luna decembrie au fost concepuţi în luna martie, după debutul pandemiei de COVID-19 în România.
În luna decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii, cu 2.103 mai mulţi decât în luna noiembrie 2020 şi cu 433 mai mulţi comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). De altfel, luna decembrie este singura care a înregistrat o creştere a numărului de nou-născuţi din anul 2020 comparativ cu 2019. Astfel, având în vedere că termenul unei sarcini este cuprins între 36 şi 40 de săptămâni, rezultă că nou-născuţii din luna decembrie au fost concepuţi în luna martie, după debutul pandemiei de COVID-19 în România şi după începerea perioadei de lockdown.
Sarcina în pandemie a fost o provocare, în cel mai simplu mod spus. Eu am aflat că sunt însărcinată chiar în martie, cu câteva zile înainte să intrăm în lockdown. Eu eram la a doua sarcină, dar situaţia asta a fost înfricoşătoare pentru că nu ştiam la ce să mă aştept. Mi-a fost frică să mă duc la controale pentru că nu ştiam cum ar reacţiona corpul meu dacă m-aş îmbolnăvi, ce ar păţi copilul. Mai mult, tatăl copilului nu putea veni cu mine la control şi a fost şi acesta un lucru pentru amândoi. Naşterea a fost în regulă, doar că a fost dificil pentru mine pentru că nu a putut veni nimeni în vizită, soţul meu nu a putut vedea copilul imediat după ce s-a născut”, a spus pentru ZF Valentina M., una dintre mamele care au născut în luna decembrie. Per total, în anul 2020 au venit pe lume 178.124 de nou-născuţi în România, cu aproape 21.600 mai puţini comparativ cu anul 2019, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de la INS. „Numărul naşterilor a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar în luna decembrie 2020 s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de luna corespunzătoare din anul 2019”, transmite INS. Numărul copiilor născuţi în România a scăzut puternic după anul 1990 şi până la finalul anului 2020, cu circa 43%, conform datelor INS, centralizate de ZF. Astfel, în 1990 se năşteau 314.736 de copii, iar în 2020 numărul lor a scăzut la 178.124.
Una dintre explicaţiile pentru scăderea natalităţii ar putea fi faptul că tinerii români preferă să plece în străinătate şi să îşi întemeieze o familie acolo. Ramona Cornea
Cetăţenii români, polonezi, italieni şi portughezi au reprezentat cele patru grupuri principale de cetăţeni din UE-27 care locuiau în alte state membre ale UE-27 în 2019, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, numărul cetăţenilor români care locuiau în alte state membre ale Uniunii Europene depăşise 3 milioane în ianuarie 2019, în timp ce polonezii erau în număr de circa 1,5 milioane, iar numărul italienilor care locuiau în alte state membre UE era de sub 1,5 milioane conform sursei citate.
De altfel, Ziarul Financiar a scris despre fenomenul copiilor români născuţi în ţări europene precum Germania. Astfel, la sfârşitul anului 2019, mai mult de 708.300 de români erau rezidenţi în Germania, a cincea cea mai numeroasă populaţie rezidentă, după nemţi, turci, polonezi şi sirieni, conform datelor de la institutul naţional de statistică al Germaniei. Dintre românii rezidenţi în Germania, aproape 93.400 sunt copii cu vârsta de până la 10 ani.
Un alt posibil motiv pentru care problema natalităţii s-a accentuat a fost şi amânarea naşterilor, astfel că, dacă în 1990, vârsta medie a mamei la naşterea primului copil era de 22,3 ani, în 2013 aceasta a crescut la 26,5 ani, iar în 2019 a ajuns la 27,6 ani, conform statisticilor INS.
