România va ajunge, dacă se menţine ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni şi strategiile de vaccinare în vigoare, în 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populaţia totală şi în 31 de luni la o acoperire de 70%.
Biroul regional al OMS pentru Europa şi OMS România, împreună cu înalţi oficiali din Comitetul Naţional de Coordonare pentru Activităţile de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătăţii şi ai Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile au analizat, luni, motivele din spatele tendinţei actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acţiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creşterii rapide a eforturilor.
Reprezentanţii români au informat că ţara se confruntă cu o creştere foarte mare a cazurilor severe şi a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut şi alte boli, dar au fost înregistrate decese şi în rândul tinerilor, copiilor şi tineri şi populaţiei active.
În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există în continuare provocări programatice şi operaţionale în extinderea vaccinării, arată biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Se remarcă diferenţe mari în acoperirea vaccinală de la un judeţ la altul, judeţele din nord-est şi sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani.
Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puţin vaccinate decât bărbaţii, cu o diferenţă de aproape 20%.
Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva Covid-19 (prima doză) până la sfârşitul acestui an (45% din populaţie) şi 70% din populaţie până în primul trimestru al anului 2022.
Vaccinarea în populaţia generală în România este scăzută şi stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aştepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani).
„Modelarea OMS arată că, dacă se menţine ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni şi strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populaţia totală şi în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Pe de altă parte, nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare. Este necesar să ne asigurăm că şi restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci şi recomandă populaţiei vaccinarea împotriva Covid-19”, arată sursa citată.
OMS a observat o creştere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce priveşte vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani: „Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieţi celor care prezintă cel mai mare risc de deces şi forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice şi alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esenţiale). Studiile sociologice comportamentale şi cercetările formative privind factorii determinanţi şi barierele ce ţin de atitudinea cadrelor medicale faţă de vaccinare, arată că, în timp, intenţia populaţiei de a se vaccina a crescut în România”.
Pentru a defini o strategie de comunicare care să susţină extinderea vaccinării în România, este esenţial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înţelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populaţiei cu nivel redus de vaccinare.
Ca paşi următori, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Supraveghere şi Controlul Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunităţi de instruire şi schimburi de informaţii ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la siguranţa vaccinurilor şi dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înţelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populaţie.
