Eveniment

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 27%, ceea ce anunţă o inflaţie mare persistentă încă un an. Aurelian Dochia, economist: Preţurile producţiei industriale se transferă în consum într-o perioadă medie de 6 luni - 1 an

Aurelian Dochia, profesor universitar de economie: Este clar că preţurile producţiei industriale sunt un anunţ, un indicator cu multe luni înainte pentru inflaţie. Preţurile producţiei industriale au crescut mult mai repede încă de la începutul anului. Am asistat la creşterea preţurilor materiilor prime, a produselor energetice, care se reflectă în preţurile industriale şi apoi în preţurile de consum.

Aurelian Dochia, profesor universitar de economie: Este clar că preţurile producţiei industriale sunt un anunţ, un indicator cu multe luni înainte pentru inflaţie. Preţurile producţiei industriale au crescut mult mai repede încă de la începutul anului. Am asistat la creşterea preţurilor materiilor prime, a produselor energetice, care se reflectă în preţurile industriale şi apoi în preţurile de consum.

Autor: Răzvan Botea

06.12.2021, 08:50 339

Preţurile producţiei indus­triale au urcat cu 27% an/an în octombrie 2020, arată cele mai recente date publicate de Insti­tutul Naţional de Statistică. Economiştii spun că preţul producţiei industriale se va transfera  în preţurile de consum, în inflaţie deci, care deja a ajuns aproape la 8% în octombrie.

„Aceste preţuri se vor transfera în preţurile de consum într-o perioadă de timp medie de 6 luni – 1 an. Preţurile producţiei industriale se transferă la până la urmă în consum. Să spunem că în producţia industrială nu avem lucruri care ne interesează în gospodărie – oţel, cărbune, dar care până la urmă ajung să mărească preţurile maşinilor de spălat, autoturismelor etc.“, explică, pentru ZF, Aurelian Dochia, profesor universitar de economie.

Producătorii industriali spun că presiunea pe preţurile producţiei industriale vine pe de-o parte de la creşterea preţurilor materiilor prime şi pe de altă parte din creşterea preţurilor la energie. Adrian Popescu, directorul general al producătorului de ţevi industriale Tmk-Artrom şi  preşedintele Uniunii Producătorilor de Ţevi din Oţel din România (UNITUB), spune că majorarea preţurilor a depăşit marjele de profitabilitate ale companiilor din metalurgie, care sunt, în mod tradiţional, relativ mici.

„În metalurgie nu am putut transfera până acum decât parţial aceste creşteri de costuri către piaţa noastră din cauza presiunilor in­verse, de rezistenţă a consuma­to­rilor la creşterea preţului la produ­sele meta­lurgice, ceea ce pune întreagă industrie într-o situaţie extrem de grea“, a spus Adrian Popescu.

Adrian Popescu, directorul general al producătorului de ţevi industriale Tmk-Artrom şi  preşedintele Uniunii Producătorilor de Ţevi din Oţel din România (UNITUB): Dacă piaţa nu va echilibra cele două tendinţe, va apărea şi o lipsă de disponibilitate a produselor finite din metalurgie (ţevi, profile, tablă, fier beton) şi atunci presiunea cererii mult peste capacităţile rămase în funcţiune va duce la o escaladă a preţurilor şi la produse finite, mult peste ceea ce se propune astăzi de către metalurgie la preţurile de vânzare.

Preţurile producţiei industriale reprezintă un barometru al preţurilor de consum. Inflaţia, care în octombrie 2021, cele mai recente date, era la 8%, urmează să rămână sus sau să mai crească până în aprilie 2022, apoi să înceapă să treacă într-un trend descendent.

„Este clar că preţurile producţiei industriale sunt un anunţ, un indicator cu multe luni înainte pentru inflaţie. Preţurile producţiei industriale au crescut mult mai repede încă de la începutul anului. Am asistat la creşterea preţurilor materiilor prime, a produselor energetice, care se reflectă în preţurile industriale şi apoi în preţurile de consum“, a mai spus Aurelian Dochia.

Cât va mai dura creşterea preţurilor producţiei industriale, care a accelerat puternic în ultimele luni?

„Dacă piaţa nu va echilibra cele două tendinţe, va apărea şi o lipsă de disponibilitate a produselor finite din metalurgie (ţevi, profile, tablă, fier-beton) şi atunci presiunea cererii mult peste capacităţile rămase în funcţiune va duce la o escaladă a preţurilor şi la produse finite, mult peste ceea ce se propune astăzi de către metalurgie la preţurile de vânzare“, a mai spus Adrian Popescu.

Inflaţia, în ciuda semnalelor din producţia industrială (creşterea preţurilor industriale a ajuns de la un plus de 0,6% în ianuarie la o creştere de aproape 5% în martie, ca în iunie deja să fie la 12%) a fost subestimată de economişti iniţial, care au spus că este un fenomen trecător. Christine Lagarde, fosta şefă a FMI şi actuala şefă a Băncii Centrale Europene (BCE) a spus, recent, că este de aşteptat ca presiunea pe preţuri să scadă şi să se normalizeze. Ea  a mai spus că „efectele de runda a doua vor fi limitate (creşterea preţurilor din energie, care se propagă mai târziu în preţuri, de exemplu – n.red.)“. Cu toate acestea, chiar dacă majorarea lor se va tempera, preţurile vor rămâne tot sus.

Indiciile din preţurile producţiei industriale arată însă că octombrie este a şasea lună cu o creştere de două cifre, iar aceasta încă nu se vede în preţurile de consum – preţurile alimentelor au crescut, în medie, cu 5,2%, iar preţul serviciilor cu 4%. La creşterea de 11% a mărfurilor nealimentare din octom­brie, principalul motor a fost energia, restul produselor înregistrând, în cea mai mare parte, creşteri de preţuri de sub 5%.

razvan.botea@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO