În vremea în care nimeni nu paria pe România, Radu Vasile, premierul ţărănist în guvernarea CDR, le vindea francezilor de la Renault greu încercata fabrică auto de la Piteşti, Dacia. Tot în mandatul lui, Banca Română de Dezvoltare (BRD) ajungea pe mâna celor de la Société-Générale.
Sunt 18 ani de atunci. 18 ani în care Dacia-Renault a ajuns prima companie din România, cu o cifră de afaceri de 19 miliarde de lei, adică 2,7% din PIB-ul României în 2015, iar BRD Soc-Gen a doua bancă din sistem după active.
Uzina „Airbus Helicopters“ de la Braşov, Ghimbav va avea acelaşi succes ca proiectul Dacia/Renault, a susţinut ieri preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez François Hollande, aflat în prima sa vizită la Bucureşti. „Airbus Helicopters“ este ultima investiţie francează inaugurată ieri în prezenţa preşedintelui Franţei şi a premierului român Dacian Cioloş.
Francezii au băgat aici cam tot atâţia bani cât au dat în urmă cu 18 ani pe Dacia (50 mil. euro), iar partea română a contribuit cu un „ajutor de stat“ de 5 milioane de euro.
În ciuda urcuşurilor şi a coborâşurilor în relaţiile politice, relaţiile economie au mers ceva mai bine, cu excepţia câtorva în care francezii au acuzat voalat o „discriminare“ (denunţarea contractului cu Colas pentru construirea unei autostrăzi în România sau îndepărtatea gigantului Areva din discuţiile pentru construirea unei noi centrale nucleare).
În jur de 9.000 de companii cu participaţie franceză sunt în România. Francezii deţin poziţii-cheie în economie, iar investiţiile lor aici au crescut an de an, de la 1,8 miliarde de euro în 2005 la 5,2 miliarde de euro în 2012 (cu scăderi în anii următori), Franţa fiind pe locul patru în topul investitorilor străini în România.
Schimburile comerciale au crescut şi ele de-a lungul vremii, de la 4,6 miliarde de euro în 2006 la 7,2 miliarde de euro în 2015.
Aici s-a întâmplat un lucru interesant: din 2010 România a intrat pe excedent în relaţia cu Franţa, unul dintre „responsabili“ fiind chiar Dacia, care exportă substanţial în Franţa.
Vizita de stat a preşedintelui francez în România este un bun prilej pentru a aprofunda parteneriatul strategic România - Franţa, a declarat ieri preşedintele Iohannis. Este vorba despre un parteneriat semnat într-o vizită de doar patru ore, în 2008, a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy la Bucureşti. Un parteneriat cu valenţe economice şi culturale, rămas aproape literă moartă din cauza disputelor politice.
Însă nu doar acestea sunt domeniile de interes comun.
Continuarea proiectului european, „în sensul de a găsi soluţii bune pentru viitorul UE“, este un alt subiect pe care vom colabora, a mai spus Iohannis.
La rândul său, preşedintele Franţei a declarat, citat de Mediafax, că este încântat de invitaţia de a veni la Bucureşti, pentru că România şi Franţa împărtăşesc o istorie şi o cultură comune.
Aflat în vizită la Măgurele alături de Klaus Iohannis, François Hollande a spus că laserul ELI-NP ce urmează a fi instalat acolo înseamnă colaborare pentru cercetătorii români şi francezi pe o perioadă lungă de timp, menţionând că Franţa şi România „pot să implementeze laserul cel mai puternic din lume“.
„Este un simbol. Franţa şi România, datorită cercetătorilor şi întreprinderilor care le însoţesc, pot să implementeze laserul cel mai puternic din lume. (...) Datorăm acest lucru dezvoltării şi încrederii reciproce. Laserul va însemna cooperare între cercetătorii noştri de-a lungul mai multor ani. Efortul de cercetare este indispensabil pentru o ţară. Naţiunile care vor face cele mai mari eforturi vor avea de câştigat peste tot în lume.“
Ce a spus preşedintele François Hollande
Sunt încântat de invitaţia de a veni la Bucureşti, pentru că România şi Franţa împărtăşesc o istorie şi o cultură comune.
Laserul de la Măgurele este un simbol. Franţa şi România, datorită cercetătorilor şi întreprinderilor care le însoţesc, pot să implementeze laserul cel mai puternic din lume. Laserul va însemna cooperare între cercetătorii noştri de-a lungul mai multor ani.
În jur de o sută de filiale din domeniul aeronauticii din Franţa vor fi consolidate datorită investiţiei de la Ghimbav. E un lucru bun pentru România, care va produce elicoptere, dar şi pentru Franţa. Să luăm exemplul Dacia-Renault. Renault a putut să îşi îmbunătăţească marjele.
Împreună cu preşedintele Iohannis am abordat şi chestiunea romilor, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa. Această chestiune, din 2012 încoace, a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă. Pentru a putea controla deplasarea populaţiilor trebuie să ne asigurăm cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Este o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate şi trebuie să evităm ca aceste subiecte să fie folosite în slujba xenofobiei.
Ce a spus preşedintele Klaus Iohannis
Am convenit astăzi, în discuţiile pe care le-am avut cu domnul preşedinte Hollande, că parteneriatul dintre ţările noastre în aceste domenii poate fi şi mai eficient.
Observ cu bucurie că anul 2015 a fost unul record în privinţa comerţului bilateral. Valoarea comerţului nostru depăşeşte 7 mld. euro, cu exporturi româneşti de 3,7 mld. euro şi importuri în jur de 3,5 mld. euro.
În planul investiţiilor în România, Franţa este pe unul dintre locurile fruntaşe, cu investiţii directe de peste 7 mld. euro.
Povestea de succes a parteneriatului dintre Renault şi Dacia este bine-cunoscută la nivel european, şi nu numai. Ea demonstrează, fără a fi singulară, că aici, în România, pot fi reunite toate verigile unei industrii competitive a automobilului.
Dragoste cu năbădăi: de la „ginta latină“ la blocarea aderării la Schengen
Două vizite în Germania şi două la Paris ale preşedintelui Klaus Iohannis de la începutul mandatului. Două vizite în Germania, două la Paris ale premierului Dacian Cioloş de la începutul mandatului. Era timpul şi pentru o vizită pe măsură. Preşedintele Franţei Francois Hollande a stat două zile în România, iar relaţiile între cele două ţări par să se dezgheţe. A fost aproape incredibil ca vreme de aproape un deceniu relaţia
România - Franţa să fie la cel mai jos nivel înregistrat în istorie. Faptele sunt cunoscute. România se simte mai bine apărată de SUA decât de molatica Europă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat drept prioritate a mandatelor sale în politica externă „axa” Bucureşti - Londra - Washington. Cu câţiva ani înainte americansismul României fusese sever amendat de francezul Jacques Chirac: „A pierdut o bună oportunitate de a tăcea”. Aderarea României la UE avea să aducă cu ea un val de imigranţi români în Hexagon. Francezii au fost nemulţumiţi. Au blocat, în mandatul lui Nicolas Sarkozy, aderarea României la Spaţiul Schengen. România, la rândul ei, a sabotat proiectele Franţei. Ne chinuim să construim centrale nucleare cu chinezii, dar am refuzat tehnologia francezilor. Ieri s-au împlinit cinci ani de la declaraţia comună România - SUA privind „parteneriatul strategic pentru secolul 21”, prilej cu care preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat ataşamentul României faţă de această înţelegere. Dar de atunci multe s-au schimbat. „Axa” preşedintelui Băsescu s-a şubrezit după „Brexit”. Terorismul, imigranţii noneuropeni au abătut atenţia opiniei publice franceze sau germane de la imigranţii europeni, între ei românii. Prin urmare şi politicienii s-au mai „detensionat”. Pe de altă parte, România a devenit un partener curtat, având în vedere opoziţia întâmpinată în UE de unele state în faţa „motorului”
franco-german. România s-a situat, chiar dacă nu foarte bucuroasă, în tabăra Germaniei şi a Franţei în criza imigranţilor, tabără din care nu face parte Ungaria, Cehia sau Polonia. I-ar fi stat mai bine alături de aceste ţări, dar nu o face. Experimentează „axa” Paris - Berlin.
