Eveniment

Premierul Cîţu spune că planurile de investiţii ale marilor companii de stat sunt afectate de “bonusurile, excursiile în ţări exotice” ale conducerii, şi nu de repartizarea aproape integrală a profiturilor. “Este o poveste care funcţionează de ani de zile, o poveste a managerilor a acestor companii şi de aceea este nevoie de reformă a acestor companii de stat”

“Bonusuri nemeritate şi tot felul de excursii pentru şefi” sunt factorii identificaţi de premierul Florin Cîţu pentru lipsa investiţiilor companiilor de stat, şi nu faptul că astfel de societăţi, dintre care unele de importanţă strategică pentru România, precum Hidroelectrica, sunt lăsate fără profituri la decizia Guvernului pentru a petici un buget mult prea generos pentru statutul de a doua cea mai săracă economie din Uniunea Europeană.

“Bani de investiţii rămân”, dă asigurări Cîţu. “Dar ceea ce nu rămâne acolo se duce în bonusuri pentru manageri, în excursii, în team building-uri. La mai multe companii de stat. Cine avea curiozitatea, din rândul celor care lucrează la companii de stat, să citească bugetul aprobat de Parlament anul acesta vedea foarte clar că aşa se va întâmpla: dividendele vor merge la bugetul de stat pentru alte cheltuieli (toate dividendele merg la bugetul de stat, inclusive cele special – n.red). Nu afectează planurile de investiţii. Sunt bonusuri nemeritate şi tot felul de excursii care afectează planurile de investiţii”, spune Cîţu la postul de televiziune Digi24.

Transgaz şi Transelectrica – cele mai mari două companii listate ale căror acţionar majoritar este Secretariatul General al Guvernului (SGG) au anunţat recent că li se va cere 90% din profituri în baza unui memorandum – despre care nimeni nu ştia, cu subiectul: mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2020 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

“Decizia a foat luată la începutul anului când a fost aprobat bugetul în Parlament. M-am uitat şi anul trecut la planurile de investiţii şi companiile mi-au spus acelaşi lucru – că vor face investiţii şi nu au făcut. Deci este o poveste care funcţionează de ani de zile, o poveste a managerilor a acestor companii şi de aceea este nevoie de reformă a acestor companii de stat”, spune Cîţu.

Pentru al cincilea an consecutiv, Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, va plăti sub formă de dividende sume mai mari decât profitul net, compania ajungând să se împrumute pentru a-şi continua investiţiile.

La Viena însă, Verbund, liderul energetic al statului austriac, echivalentul Hidroelectricii, a repartizat doar 41% din profitul net raportat anul trecut sub formă de dividende, restul banilor fiind lăsaţi în companie, pentru proiecte de dezvoltare.

La prima vedere, o astfel de decizie de remunerare generoasă cu dividende ar trebui să bucure orice investitor la bursă, mai ales că în criză cash-ul este rege, doar că guvernul a făcut deja un obicei din secarea companiilor, precum Guvernele Tudose/Dăncilă timp de câţiva ani la rând. Iar aici apar şi semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea şi politica investiţii a companiilor din subordinea statului.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.