Premierul Victor Ponta a scris pe Facebook că de când este la guvernare (aprilie 2012) datoria externă totală a scăzut cu 8,4 miliarde de euro.
Datele arată însă că dacă datoria externă totală a scăzut, cea publică a crescut puternic.
„Am preluat o ţară plină de datorii, privită cu neîncredere pe pieţele financiare internaţionale şi în imposibilitatea de a se împrumuta la dobânzi mici. Astăzi România se împrumută la randamente minime istorice, necesarul brut de finanţare este în scădere, am terminat de plătit datoria la FMI, iar datoria externă totală a scăzut cu 8,4 miliarde euro faţă de aprilie 2012“, a scris Victor Ponta luni pe contul său de Facebook.
Datele publicate de BNR arată aşa însă: datoria externă totală (publică şi privată) era în aprilie 2012 (când Victor Ponta a preluat guvernarea) de 99 de miliarde de euro. Ea a fost în iulie 2015 de 90,6 miliarde de euro, deci s-a redus cu suma pe care o anunţă premierul. Doar că în timp ce datoria externă totală se reducea, datoria publică externă creştea.
Astfel, în aprilie 2012 datoria publică externă (fără împrumutul de la FMI) era de 21,1 miliarde de euro, în vreme ce la 31 iulie 2015 a fost de 30 de miliarde de euro, deci s-a majorat cu aproape nouă miliarde de euro de când Victor Ponta este în fruntea guvernului. Deci, datoria externă totală s-a redus pe seama sectorului privat, în vreme ce sectorul public s-a îndatorat şi mai mult.
Între aprilie 2012 şi iunie 2015, datoria administraţiei (centrale şi locale) a crescut în total cu 47 de miliarde de lei, de la 212,3 miliarde de lei la 259,4 miliarde de lei, sărind de la 35% din PIB la 38,4% din PIB (potrivit metodologiei UE), indică şi datele Ministerului de Finanţe.
Cea mai mare parte a acestei datorii este deţinută de guvern, 244 mld. lei în iulie, şi doar 13,4 aparţin administraţiei locale. Cifrele de mai sus conţin doar datoria publică directă şi nu pe cea garantată (11,6 mld. lei în aprilie 2012 şi 14,5 mld. lei în iunie 2015).
Prin urmare, datoria publică (internă şi externă) a crescut din 2012 până în prezent cu 47 mld. lei (10,5 mld. euro).
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, datoria public a scăzut de la începutul anului până în iunie 7 miliarde de lei (1,5 mld. euro întrucât Finanţele şi-au plătit cel apartea de datorie la FMI).
Potrivit datelor BNR, datoria publică externă a scăzut cu 2,8 mld. euro între ianuarie – iulie (până la 30 mld. euro). Dar acesta este un joc pentru că, dacă datoria publică externă a scăzut cu 2,8 mld. euro în şapte luni, iar datoria publică totală cu doar 1,5 mld. euro, înseamnă că diferenţa de 1,3 mld. euro sunt bani noi împrumutaţi de pe piaţa internă. De altfel, ieşirile pe pieţe ale Ministerului Finanţelor sunt frecvente: doar în septembrie Finanţele s-a împrumutat de opt ori, luând în total 3,5 miliarde de lei din piaţă. Mai mult, Finanţe urmează să iasă pe pieţele externe să împrumute până la finalul anului 1 – 1,5 mld. euro.
România stă bine în privinţa datoriei - atât în privinţa datoriei publice, cât şi a datoriei totale. A existat o controversă în urmă cu câteva lui când un raport al Curţii de Conturi susţinea că datoria publică a depăşit 40% din PIB, un punct considerat sensibil pentru o ţară ca României căreia, din cauza vulnerabilităţii economiei, nu i-ar fi iertate de către pieţe derapajele în privinţa datoriei sau a deficitului. Pragul de 40% din PIB este, în privinţa datoriei publice, spun economiştii, cel maxim de dorit, dincolo de care pieţele încep să privescă mult mai atent ce se întâmplă cu economia şi, posibil, să majoreze dobânzile la împrumuturi. Însă Curtea de Conturi socotea la datorie şi bufferul de vre şase miliarde de euro constitutit la nivelul Ministerului de Finanţe, administraţia spunând însă că acesta nu este datorie, ci doar o rezervă. În toate raportările Finanţelor, datoria este (fie că este socotită după metodologia internă fie după cea a UE) sub 40% din PIB.
