Întrebarea este dacă nu cumva aceşti bani se vor duce acum în puşculiţele de partid, iar amânarea investiţiilor a fost o strategie deliberată, pentru a cheltui aproape un miliard de dolari pe lună în contextul alegerilor prezidenţiale din noiembrie.
„Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După 7 luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie precum cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună“, a spus Ponta în cadrul unei conferinţe organizate de Ambasada SUA şi Camera de Comerţ Româno-Americană. Acum, potrivit premierului, România are de investit 2% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 3 miliarde de dolari, în următoarele patru luni.
Deficitul a fost redus de Guvern prin tăierea cheltuielilor de capital. Astfel, investiţiile statului s-au prăbuşit cu 7,5% în 2013 şi cu 29% în primele şapte luni ale anului curent, iar această prăbuşire, cuplată cu noi taxe şi accize, a dus România în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere economică.
„Pentru a fi credibil, premierul trebuie să arate care este sursa acestor bani. Până nu demult eram în deficit, iar acum au apărut 3 miliarde de dolari care să poată fi investiţi“, a declarat pentru ZF Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit acestuia, trebuie stabilit, totodată, dacă suma de 3 miliarde de dolari se referă la bani de cheltuit efectiv, deci intraţi în economie, până la finalul anului, sau se referă la sume care vor fi contractate de stat, plătite ulterior.
În primele şapte luni din 2014 România a avut cheltuieli de capital de 5,94 miliarde de lei (1,75 mld. dolari), cu 2,43 mld. lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. Investiţiile, potrivit lui Ponta, sunt blocate de birocraţie.
„E vorba de proceduri lungi, despre o boală românească a contestării: nu există niciun fel de procedură care să nu fie contestată. E vorba despre fuga de responsabilitate a celor care trebuie să ducă aceste proceduri la bun sfârşit şi cred că aici cu o colaborare strânsă cu mediul de afaceri, cu guvernele partenere, pentru a învăţa din experienţa acestora, ne va ajuta să folosim mai bine banii pe care îi avem pentru investiţii şi pe care nu îi cheltuim din motive procedural birocratice“, a spus Ponta.
Pentru a contracara aceste contestaţii, Guvernul a emis anul acesta o ordonanţă prin care le cere contestatarilor o „garanţie de bună conduită“, echivalentul a 1% din valoarea contractului vizat. Unul dintre efectele acestei decizii însă a fost descurajarea investitorilor în ceea ce priveşte participarea la licitaţiile organizate de stat în achiziţii publice.
„Un principiu-cheie al unui mediu de afaceri transparent şi predictabil este ca atunci când guvernul ia în considerare noi reglementări şi noi legi să evalueze mai întâi posibilul impact asupra actorilor, inclusiv prin consultarea acestora. În afaceri, ca şi în guvernare surprizele pot fi costisitoare. Schimbările bruşte ale regulilor jocului pot leza serios unele afaceri, în timp ce pe altele le pot favoriza, prin crearea unor condiţii inegale pe care afacerile serioase încearcă să le evite“, a declarat Hoyt Yee, asistentul adjunct al secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia, prezent la eveniment.
Potrivit acestuia, folosirea ordonanţelor de urgenţă „creează incertitudine, subminează răspunderea, sperie investitorii străini şi stagnează creşterea economică“, iar România a adoptat o serie de legi fără a face anterior o evaluare de impact.
În cadrul aceluiaşi eveniment, printr-un mesaj video, secretarul american pentru comerţ Penny Pritzker a declarat planul de acţiune al Guvernului Ponta pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri identifică nevoia de a reduce ordonanţele de urgenţă şi consultări cu sectorul public şi privat, însă „adevărata măsură a succesului dumneavoastră va fi implementarea sa“.
