♦ Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România: Este plauzibil. Pe de-o parte guvernul va încerca să recupereze datoriile companiilor de anul trecut, va creşte şi economia şi aş mai adăuga că va creşte şi inflaţia, ceea ce va însemna venituri mai mari din TVA.
♦ Florin Pogonaru, preşedinte al AOAR: Orice este posibil, sigur că semnele după o lună nu sunt bune, dar mai mult nu poţi să spui în acest moment. Depinde de foarte mulţi factori. Nu sunt semne bune, dar totul depinde de mulţi factori, inclusiv de condiţiile meteorologice.
Bugetul consolidat adoptat de Parlament prevede venituri de 365 mld. lei în 2021, în creştere cu 13% faţă de 2020. Execuţia bugetară pe luna ianuarie arată, însă, că veniturile au crescut cu doar 5,9%, iar cheltuielile au continuat galopul şi au crescut cu 17,4%. Veniturile fiscale, adică cele din taxe şi impozite, au fost în scădere în ianuarie.
Analiştii economici sunt însă de părere că este posibil ca veniturile să crească la nivelul prognozat fără să fie nevoie de majorarea taxelor. Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, spune că vectorii pe care mizează guvernul pentru a realiza veniturile programate sunt creşterea economică, recuperarea unei părţi din taxele şi impozitele neîncasate în 2020 şi creşterea inflaţiei, care ar aduce venituri mai mari din TVA.
„Guvernul a presupus o creştere economică, pe de-o parte, şi pe de altă parte recuperarea veniturilor neîncasate anul trecut. Este plauzibilă (realizarea veniturilor fără creşteri de taxe – n. red.). Pe de-o parte va încerca să recupereze datoriile companiilor de anul trecut, va creşte şi economia şi aş mai adăuga că va creşte şi inflaţia, ceea ce va însemna venituri mai mari din TVA”, a spus Adrian Codîrlaşu.
Legea bugetului consolidat a fost promulgată luni de preşedintele Klaus Iohannis. Premierul Florin Cîţu a scris că bugetul din 2021 este cel mai echilibrat buget al ultimilor 30 de ani. „Legea bugetului a fost promulgată! Avem cel mai echilibrat buget din ultimii 30 de ani, un buget care se concentrează pe investiţii. Am promis, am făcut!”, a scris prim-ministrul Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.
Miza principală a bugetului în 2021 este reducerea deficitului bugetar.
Guvernul şi-a bugetat un deficit de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu peste 20 mld. lei sau aproape 3 puncte procentuale faţă de cât a fost în 2020, ca pondere în PIB. Execuţia bugetară pe ianuarie 2021 arată însă că cheltuielile au crescut la un ritm mai alert faţă de 2020: plus 17,4% faţă de plus 14,8% în 2020. Pe de altă parte, instituţiile statului au funcţionat, până la promulgarea legii bugetului în 2021, pe bugetul din 2020, adică au ţinut cheltuielile bugetare la o doisprezecime din bugetul din 2020 în ianuarie 2021.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, este de părere că datele din ianuarie nu sunt îmbucurătoare, însă orice este posibil şi depinde de foarte mulţi factori mersul economiei, inclusiv de condiţiile meteorologice, mai ales pentru agricultură, care a tras economia din 2020 în jos din cauza secetei. „Aici discutăm de o perioadă de 12 luni. Orice este posibil, sigur că semnele după o lună nu sunt bune, dar mai mult nu poţi să spui în acest moment. Depinde de foarte mulţi factori. Nu sunt semne bune, dar totul depinde de mulţi factori, inclusiv de condiţiile meteorologice”, a spus Florin Pogonaru.
Cu o datorie publică în creştere de la 35,3% în 2019 la 47,7% la finalul lui 2020, şi cu un necesar de finanţare în 2021 de peste 100 mld. lei, din anii următori se va pune şi problema finanţării datoriilor. În aceste condiţii, guvernul este obligat să înceapă să reducă deficitul bugetar gradual, împins de la spate şi de agenţiile de rating şi de Comisia Europeană, care va ridica suspendarea regulii de maxim 3% din PIB deficit bugetar naţional.
Guvernul estimează că din 2024 deficitul bugetar al României va intra sub 3% din PIB. Florin Pogonaru este de părere că nu va fi o misiune uşoară şi că este greu să fii optimist cu experienţa anilor trecuţi.
„Având o anume cultură cu anume deficite şi cu risipă şi menţinând tot timpul această cultură este greu să credem că peste noapte vom deveni deodată foarte riguroşi cu cheltuielile, ne vom uita numai la investiţii care vor genera creştere într-o perioadă scurtă. Având în vedere ce am făcut până acum este greu să fii foarte optimist.”
Pe de altă parte, Adrian Codîrlaşu este de părere că este plauzibil ca deficitul bugetar să ajungă în 2024 la sub 3% din PIB, însă deficitul structural cel mai probabil va fi peste.
„Probabil va dura undeva la 3-4 ani până vom intra sub 3% deficit bugetar. Dar 3%, nu mai jos, şi probabil vom avea deficit structural de peste 3%, deşi deficitul bugetar va fi sub 3. Nu va fi uşor, însă dacă se cresc taxele, cum economia este fragilă, intrăm în recesiune”, a spus Adrian Codîrlaşu.
