Alianţa PSD-PNL-UDMR ia forma unui compromis din partea tuturor şi, ca în orice compromis, toată lumea este şi nemulţumită. Cu toate acestea, PNL a pierdut cel mai mult şi costul politic este uriaş. Partidul, condus de Florin Cîţu, a ajuns de la vioara întâi în coaliţia de guvernare cu USR-PLUS, să cedeze, strâns cu uşa de PSD, fie funcţia de premier, fie ministere-cheie precum Finanţele. PSD a impus practic şi schimbarea propunerii de premier din partea PNL, de la Florin Cîţu la Nicolae Ciucă. Realitatea este însă că social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare din 2020 cu aproape 29%, faţă de 25%, cât au luat liberalii şi sunt deci în măsură să pretindă mai mult.
Nou-formata coaliţie PSD-PNL-UDMR va merge în această formulă luni la preşedintele Klaus Iohannis pentru negocierile formale. Acum câteva luni era de neimaginat o astfel de asociere, însă acum cele trei partide au căzut la înţelegere şi urmează să formeze noul guvern, cu o majoritate autoritară în parlament.
Până la închiderea ediţiei ZF, cele trei partide nu s-au pus de acord, cel puţin nu oficial, pentru împărţirea funcţiilor. Toate declaraţiile duc însă în direcţia unui sistem rotativ de premieri de la PSD şi PNL, un lucru nemaiauzit până acum. Cine ia funcţia de premier nu poate avea şi Finanţele, spune Marcel Ciolacu, preşedintele PSD şi, probabil, unul dintre viitorii premieri. Întrebarea este, în aceste condiţii, dacă şi Ministerul de Finanţe va avea un sistem cu miniştri prin rotaţie de la PSD şi PNL. Cele două propuneri de premier sunt Marcel Ciolacu de la PSD şi Nicolae Ciucă de la PNL, după ce Florin Cîţu a făcut un pas în spate. De altminteri, ar fi fost o situaţie penibilă ca PSD să intre într-un guvern condus de Florin Cîţu, după ce l-au dat jos prin moţiunea de cenzură iniţiată de social-democraţi.
Între timp, de când a început criza politică, acum mai bine de două luni, s-au numărat câteva mii de morţi din cauza COVID-19, inflaţia a ajuns la 8% şi este nevoie de o rectificare bugetară. Despre bugetul pe 2022 nici nu poate fi vorba, deşi pentru o companie, de exemplu, este o situaţie de neînchipuit să nu aibă bugetul pentru anul viitor la finalul lui noiembrie. Eşecul nu este numai al PNL, ci al tuturor celor care au fost la guvernare de la începutul crizei.
Misiunea viitorului guvern va fi foarte grea. Construcţia bugetului pentru 2022 este dificilă, pentru că deficitul bugetar trebuie redus şi adus în viitori ani până la maximum 3% din PIB, iar creşterea economică de anul viitor se va tempera spre 4%, după un plus de 7% în 2021. Ce nu poate aduce guvernul ca venituri la bugetul de stat prin creştere economică trebuie să compenseze prin îmbunătăţirea colectării. Presiunea este mare aici, pentru că majorarea de taxe, pe care nu o vrea nimeni, ar frâna economia, sunt de părere cei mai mulţi analişti. Astfel, guvernul va fi obligat să îmbunătăţească colectarea prin digitalizarea ANAF şi combaterea evaziunii, două misiuni care, aşa cum arată veniturile fiscale, au eşuat în ultimii ani.
Situaţia se complică de asemenea şi la capitolul cheltuieli. Peste criza sanitară, care nu s-a încheiat încă şi pot apărea cheltuieli neprevăzute şi în 2022, se adaugă nevoia de a creşte pensiile şi salariul minim, dar şi alocaţiile copiilor.
Creşteri care sunt, de altfel, necesare, în condiţiile în care inflaţia muşcă cu putere din puterea de cumpărare din România. Rămâne însă de văzut de unde vor veni banii pentru aceste creşteri.
Misiunea viitorului guvern va fi foarte grea, şi după ce noua coaliţie va termina de împărţit funcţii, va trebui să se uite la toate aceste probleme.
