În 2008, valoarea facturii pe care firmele din România a virat-oîn conturile celor doi intermediari care aduc pe piaţa locală gazeruseşti a fost de 2,27 miliarde de dolari.
Scăderea consumului de gaze pe fondul crizei şi prăbuşirea preţuluila petrol au făcut ca în 2009, "nota de plată" către Gazprom săajungă însă numai la 677 de milioane de dolari, de peste trei orimai mică. Datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE) arată că în 2008 media de preţ pe importurile degaze era de circa 454,8 de dolari pe mia de metri cubi pentru ca în2009 preţul gazelor să coboare la 356,5 de dolari pe mia de metricubi, iar la jumătatea acestui an să fie de 347 de dolari pe mia demetri cubi.
Luând în calcul rapoartele ANRE, în primul semestru al acestui an,plăţile pentru gazele cumpărate de la Gazprom au ajuns la 451,1mil. dolari cu un minim în ceea ce priveşte gazele importate înluna iunie, procentul în consumul final fiind de numai 9,2%.
Gazprom: No comment
"Nu putem comenta asupra niciunui preţ concret, în contextul încare clauzele contractuale sunt informaţii comerciale. Dar înniciun caz nu este corect să compari niveluri de preţ diferite lamomente diferite, în contextul în care fiecare ţară are o formulădiferită de preţ care este legată de mai multe produse petroliereşi reprezintă astfel caracteristicile unei anumite pieţe şi cererealocală de combustibili", au răspuns oficialii Gazprom la întrebareaprivind diferenţele dintre preţul pe care îl dă România pe gaze saucel pe care îl plătesc bulgarii, ungurii sau germanii.
Potrivit însă puţinelor date care există pe Bursa de gaze de laViena, anul trecut se puteau cumpăra gaze de pe această platformăde tranzacţionare cu circa 200 de dolari pe mia de metri cubi, cupeste 40% mai puţin faţă de preţul pe care companiile locale îlplăteau pentru gazul rusesc, care este adus numai prin doiintermediari agreaţi de Gazprom. Aceştia vând mai departe gazelecătre companiile locale sau chiar către alţi intermediari, mărindastfel lanţul de interpuşi între producător şi consumator.
Efectul Arad - Szeged
Dincolo de criză, ar mai putea exista un factor care pe viitor săducă la scăderea cantităţilor de gaze importate din Rusia şi anumeintrarea în funcţiune a conductei Arad -Szeged care leagă prin 100km de ţeavă sistemul de transport al gazelor din România cu cel dinUngaria şi deci cu pieţele vestice.
Prin această conductă deja au fost importate primele cantităţi degaze de către Petrom şi tot datorită intrării ei în operare de anulviitor Romgaz a declarat că ar putea aduce gaze de la Bursa dinViena.
"Chiar dacă vine din Est sau din Vest gazul este, cel mai probabil,tot din Rusia şi are acelaşi preţ din simplul motiv că are aceeaşisursă. În cazul unei crize prin care alimentarea cu gaze ruseştis-ar opri din nou, conducta Arad-Szeged nu va rezolva problema",spune însă Yvonnick David, directorul general al GDF SUEZ EnergyRomânia, fostul Distrigaz Sud.
Specialiştii din piaţă îl contrazic totuşi. "Este foarte greu destabilit sursa gazelor care vin prin Arad - Szeged, dar cusiguranţă acestea nu vor fi tot numai din Rusia. Nu este exclus caprin această conductă să curgă şi gaze ruseşti, dar asta nuînseamnă că nu vor veni şi gaze norvegiene sau din alte surse. Maimult, gazele care vin prin această conductă sunt vândute de traderisau de companii din ţări care au o altă relaţie cu Rusia încomparaţie cu cea pe care o are România. Rusia îşi permitea pânăacum să vândă gazul scump aici pentru că nu exista nicio altăalternativă, iar importurile noastre sunt relativ mici", explicăspecialiştii din piaţă. Conducta Arad-Szeged nu a fost încăinaugurată oficial, dar mai multe companii au rezervat dejacapacităţi de import, precum OMV Petrom, E.ON Gaz România, GDF SuezEnergy România şi MOL Energy Trade.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
