România este codaşa Europei în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu studii superioare în totalul populaţiei, dar efortul de creştere a numărului de licenţiaţi din ultimii ani a avut ca rezultat doar trecerea multor absolvenţi de pe băncile facultăţilor direct în şomaj.
Astfel, în 2013, aproape 54.000 dintre şomerii număraţi de către cercetătorii Institutului Naţional de Statistică au apărut în statistici la categoria „şomeri cu studii superioare care nu au lucrat niciodată“. Situaţia arată mult mai rău prin comparaţie cu anul 1996, când mai puţin de 9.000 de români aveau facultate şi nu aveau un loc de muncă, dar trebuie menţionat că în acea perioadă promoţiile de licenţiaţi erau mai reduse ca număr.
„Am avut situaţii de candidaţi aflaţi la a treia facultate sau candidaţi care au făcut o facultate şi un masterat şi care erau studenţi la un al doilea program de masterat şi care la 26- 27 de ani nu aveau deloc experienţă în muncă. O parte dintre aceştia nu reuşeau să se angajeze pentru că nu acceptau să înceapă un job de la zero după atâta şcoală, iar angajatorii nu le puteau oferi poziţii foarte complexe, ei neavând experienţă. Existau decalaje foarte mari între aşteptările tinerilor şi cele ale angajatorilor“, a spus Mirela Marinescu, Head of Executive Search în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
Cu toate acestea, o statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. „Există şi idei preconcepute potrivit cărora cei care nu s-au apucat să lucreze până la o anumită vârstă au avut suport financiar din partea părinţilor şi nu sunt printre preferaţii angajatorilor. Totuşi, mulţi tineri au dorit să acumuleze o colecţie de diplome, în loc să facă masteratul după ce au dobândit experienţă de lucru şi ştiu în ce arii vor să se specializeze. Iar colecţiile de diplome nu îi impresionează pe angajatori dacă nu sunt dublate de experienţă în câmpul muncii“, a mai spus Mirela Marinescu de la APT.
Tot mai mulţi angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generaţii care ies de pe băncile facultăţilor, pentru că există diferenţe prea mari între ceea ce se studiază în şcoală şi nevoia de competenţe cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent şi de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluţii antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii teoretice este din ce în ce mai scăzut chiar la facultăţile care în mod tradiţional furnizau absolvenţi „angajabili“.
„Nivelul de pregătire a scăzut în ultimii ani, iar din 100 de aplicanţi care ar putea, teoretic, să acceadă la o poziţie de junior în cadrul companiei noastre, abia dacă alegem 10“, a spus Popovici în cadrul celei de-a XV-a ediţii a HR Insider, organizată la finalul săptămânii trecute de către ZF Corporate.
Pe de altă parte, piaţa muncii a fost alimentată în ultimii ani de sute de mii de absolvenţi de facultăţi de stat şi private, „la zi“ sau la „ID“, însă nu toţi au reuşit să îşi găsească un loc de muncă. Inflaţia de licenţiaţi i-a determinat pe unii angajatori să evite în urmă cu câţiva ani, la recrutare, absolvenţi ai unor facultăţi private care ofereau o pregătire îndoielnică. Lucrurile însă s-au mai schimbat, spun recruiterii.
În total, în 2013 din rândul celor aproape 730.000 de şomeri „număraţi“ conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, peste o treime fac parte din categoria şomerilor care nu au lucrat niciodată, arată datele INS.
