Au mai rămas mai puţin de două săptămâni până la a noua rundă de alegeri legislative în România după 1989. Electoratul este chemat la urne duminică 6 decembrie, la 24 de ore după încheierea campaniei electorale, pentru a alege cei 465 de senatori şi deputaţi.
Este puţin probabil ca un singur partid să obţină mai mult de jumătate din voturi, de aceea imediat după publicarea rezultatelor turului de scrutin vor începe negocieri la sânge între partidele care au trecut pragul electoral pentru formarea unei coaliţii de guvernare şi pentru componenţa viitorului guvern al României, care să treacă România printr-o criză economică cum nu s-a mai văzut.
Premiul cel mare al acestor alegeri este formarea guvernului României, care va avea pe mână bugete cu venituri de peste 300 mld. de lei anual în următorii 4 ani.
Toate partidele cu şanse de a intra în Parlament şi-au prezentat planurile de guvernare pentru perioada 2021-2024.
Deşi odată cu înrăutăţirea situaţiei medicale incertitudinea în economie creşte, partidele se întrec în promisiuni pentru creşteri de venituri, tăieri de taxe şi sute de kilometri de autostrăzi.
Liberalii, care deţin actuala guvernare, promit ferm că taxele nu vor creşte. În acelaşi timp, promit creşterea salariului mediu în economie la 1.000 de euro net până în 2024 şi cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în cei patru ani de guvernare.
Criza medicală şi criza economică găuresc sacul şi aşa deja peticit al finanţelor statului. Deficitul bugetar este estimat să crească în continuare şi în 2021, după ce în 2020 va fi de peste 9% din PIB. Doar din deficit se adaugă 100 miliarde de lei la datoria publică. În aceste condiţii, finanţele sunt aproape de fundul sacului. Guvernul care vine va trebui să găsească noi surse de venituri şi să strângă cureaua cheltuielilor. Proiectele de digitalizare a statului sunt bune, însă aşa cum chiar ministrul de finanţe recunoaşte, nu vor avea un impact puternic în colectarea la bugetul de stat în 2021.
Inspecţiile fiscale mai agresive nu vor face diferenţa şi în aceste condiţii majorările de taxe sau eliminările de facilităţi fiscale par la îndemână.
Cu toate acestea, toate partidele promit că nu vor creşte taxele în România, ba dimpotrivă. Spre exemplu, USR-Plus promite zero taxe şi impozite pe salariul minim, dar şi pe primii 2.230 de lei (echivalentul salariului minim brut pe economie), o măsură care, potrivit iniţiatorilor, ar avea un impact bugetar de 30 mld. lei, adică aproape 3% din PIB.
PSD vine de asemenea cu o promisiune de reduceri de taxe de şi vrea să elimine impozitul pe venit pentru salariul minim.
Pe partea de venituri partidele promit creşteri de pensii şi salarii. PNL promite creşterea punctului de pensie cu aproape 45% până în 2024 şi creşterea salariului mediu net cu 50% până la 1.000 de euro (4.800 de lei net). PSD promite creşterea salariului până în 2024 la 4.500 de lei net lunar, salariul minim ar urma să crească, potrivit promisiunilor PSD cu 57%, adică până la 2.100 lei. USR-Plus nu a dat cifre concrete privind majorări salariale, însă promite combaterea sărăciei şi practic creşterea instant a salariilor prin eliminarea taxelor şi impozitelor pe primii 2.230 de lei.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, PSD promite că fiecare mare oraş din România va fi la mai puţin de o oră de cea mai apropiată autostradă şi la două ore de un aeroport. PNL promite aproape 1.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, iar USR-Plus promite o finanţare de peste 18 mld. de euro pentru infrastructura rutieră în cei 4 ani de guvernare. România are în acest moment 889 de km de autostradă daţi în folosinţă.
Partidele văd în următorii ani o creştere economică puternică: PNL promite cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, ajungând ca în 2024 să fie de 6%, în vreme ce PSD promite o creştere economică anuală de 4,4% în medie în următorii 4 ani.
