Rolul medicilor de familie şi al ambulatoriilor de specialitate creşte odată cu introducerea noului pachet de servicii de bază, care ar putea să aibă loc în luna martie a anului 2014.
Astfel, structurile prespitaliceşti ar trebui să preia 30-40% din cazurile ce acum se realizează în cadrul spitalelor, ceea ce va permite reducerea costurilor în sistemul de sănătate.
Ministerul Sănătăţii a făcut publică ieri forma finală a legislaţiei cu privire la introducerea pachetului de servicii de bază, legislaţia care a fost dezbătută public în luna octombrie, şi care potrivit lui Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a primit acordul Comisiei Europene. Următorul pas este trimiterea către Guvern pentru aprobare.
Pentru prima dată în România, în această legislaţie apare termenul de “listă de aşteptare”, atunci când sunt definite criteriile de prioritate în baza cărora se face accesul la servicii.
Sunt definite patru criterii de prioritate (nivelul de prioritate zero sau urgent, nivelul de prioritate unu sau semiurgent, nivelul de prioritate doi sau intermediar şi nivelul de prioritate trei sau de rutină). Documentul arată că nivelul de prioritate doi şi nivelul de prioritate trei permit crerea listelor de aşteptare “respectând criteriile de urgenţă”.
MInisterul a stabilit un pachet minim de bază, ce va putea fi accesat de cele două milioane de persoane neasigurate şi în care sunt incluse urgenţele, consultaţiile de monitorizare a sarcinii şi planningul familial.
De cealaltă parte, persoanele asigurate au acces la un pachet de servicii de bază, mai cuprinzător. În România sunt 18 milioane de persoane asigurate, potrivit lui Nicolăescu (el citează informaţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate). Pachetul de bază include consultaţii de prevenţie, servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii la medicul de familie în funcţie de afecţiunile nou apărute, consultaţii în ambulatoiu sau servicii de spitalizare.
“Pachetul de bază este gândit după o altă abordare ca până acum. Nu pe număr de consulaţii sau pe pacient, ci pe episoade de îngrijire, adică de câte ori un pacient are o problemă nouă de sănătate”, a spus ministrul.
Concret, statul decontează toate consultaţiile necesare unei persoane până îşi rezolvă o anumită problemă de sănătate (şi nu un număr stabilit de vizite la medic).
Ce nu include pachetul de servicii de bază? “Nimic la cerere nu este inclus. Cezariana la cerere nu este inclusă”, a spus ministrul.
Tot ieri pe site-ul Ministerul Sănătăţii a fost făcută publică noua de medicamente ce urmează să fie introduse la compensare, odată cu pachetul de bază. Companiile de medicamente aşteaptă de cinci ani această actualizare de listă.
Ministrul a explicat că din cele 167 de dosare primite spre aprobare, 130 au fost admise.
“La analiza, evaluarea şi elaborarea listei finale au colaborat 16 comisii cu peste 120 de medici şi profesori. Procedura este complexă, necesită mai multe filtre de evaluare şi apreciere, precum şi maximă responsabilitate. În afară de evaluările medicale a fost necesară şi efectuarea unei evaluări economice realizându-se analize de impact bugetar.”, a precizat Nicolăescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
