Pachetul de servicii medicale de bază a intrat în vigoare începând cu 1 iunie, marcând o minirevoluţie într-un sistem cheltuitor şi ineficient de care se plânge toată lumea, dar care are pe mână, anual, aproape 7 miliarde de euro - 5 miliarde de euro ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1,8 miliarde de euro ai Ministerului Sănătăţii.
Pachetul de servicii de bază a intrat în uz odată cu pachetul minim de servicii de bază (pentru persoanele neasigurate) şi cu contractul-cadru (documentul care prevede condiţiile în care se acordă asistenţa medicală). Putem vorbi despre o minirevoluţie întrucât autorităţile din domeniul sănătăţii intenţionează să definească pachetul de bază de mai bine de zece ani, abia acum reuşind acest lucru.
Ca urmare a intrării în vigoare a noilor norme, medicii de familie pot prescrie reţete pentru pacienţii cronici (ceea ce nu puteau face până acum) sau vor putea efectua şi unele consultaţii pe care nu aveau dreptul să le realizeze.
Multe dintre procedurile medicale care se petreceau în spital vor fi realizate de acum înainte în ambulatoriu.
Toate aceste noi norme au ca ţintă limitarea risipei întrucât multe dintre afecţiuni, care astăzi sunt tratate în spitale, nu ar necesita acest lucru. În aceeaşi linie se înscrie şi limitarea „abuzului“ prezenţei la medic.
Prin urmare, asiguraţii de 18 - 39 de ani care nu prezintă simptomele vreunei afecţiuni se vor prezenta la medicul de familie, pentru controlul preventiv, o dată la trei ani, iar cei de peste 39 de ani, o dată pe an.
În cazul în care medicul de familie va suspecta existenţa unei boli la pacientul de până în 39 de ani, respectivul va veni la control anual şi va beneficia de investigaţii pentru stabilirea diagnosticului.
Copiii vor fi supuşi unor consultaţii preventive pentru identificarea tulburărilor de creştere şi dezvoltare şi a riscurilor specifice pe grupe de vârstă şi sex.
În pachetul de bază au fost introduse consultaţii de monitorizare activă, prin plan de management integrat, pentru boli cardiovasculare, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă şi boala cronică de rinichi.
Tot de ieri, 1 iunie, biletele de trimitere vor fi valabile două luni, în loc de una cât sunt valabile în prezent.
Totodată, din reţeta prescrisă pentru trei luni, produsele vor putea fi cumpărate separat în acest interval.
Programul de lucru al medicului de familie este, în medie, de 5 ore/zi pentru consultaţii la cabinet pentru care plata se face prin tarif pe serviciu medical, fiind luată în calcul o medie de 20 de consultaţii/zi efectuate în cadrul unui trimestru, dar nu mai mult de 40 de consultaţii/zi. De asemenea, medicul de familie va avea maximum 3 consultaţii la domiciliu/zi, dar nu mai mult de 21 consultaţii pe lună.
Noutăţile
- Medicii de familie şi unităţile sanitare vor avea obligaţia de a deschide din această lună un dosar electronic pentru fiecare pacient, în care să fie trecut istoricul medical al acestuia, util la urgenţe.
- Din 1 iunie, fiecare român, indiferent dacă este asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar electronic.
- Peste 100 de afecţiuni vor fi tratate şi peste 100 de proceduri chriugicale vor fi realizate fără spitalizare continuă.
- Între diagnosticele (105 la număr) cele mai comune pentru care se recomandă spitalizare de zi (maximum 12 ore) se numără: infecţia intestinală bacteriană şi virală, hepatita virală cronică, hipertensiunea primară, forme de angină pectorală fără coronarografie, cardiopatia ischemică cronică, ateroscleroza cerebrală, rino-faringita acută (guturaiul comun), amigdalită.
