Eveniment

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Tertipuri

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Tertipuri

Autor: Sorin Pâslaru

01.02.2019, 00:06 1038

Adoptarea bugetului pe 2019 întârzie atât de mult încât devine tot mai plauzibilă ipoteza că nu este adoptat pentru ca nivelul cheltuielilor din ianuarie 2019 să fie în mod automat ajustat la un nivel mai mic decât cel care ar fi fost stabilit prin noua lege bugetară.

Conform legii, dacă bugetul pe noul an nu se adoptă, administraţia funcţionează pe parametrii financiari ai anului anterior.

Cum pentru 2019 vor fi prevăzute creşteri de cheltuieli cu cel puţin 10-15% mai mari faţă de anul anterior, iată că pentru ianuarie s-a economisit suma suplimentară care ar fi trebuit cheltuită anul acesta dacă se adopta bugetul înainte de sfârşitul anului 2018.

Este un calcul destul de cinic, până la urmă un tertip, însă este modul de administrare a economiei cu care ne-a obişnuit această guvernare. De fapt, însăşi închiderea bugetară pe anul 2018, surprinzător de bună, s-a făcut tot cu ajutorul unor tertipuri prin care s-au amânat unele cheltuieli sociale (pensii) cu câteva zile pentru a nu încărca deficitul pe decembrie, s-a adus ca venituri la buget din fonduri europene decontarea unor sume obţinute de la Uniunea Europeană, dar care vor fi subiectul unei revizuiri în viitor, şi, de asemenea, nivelul încasat din TVA a fost „administrat“ prin rambursări mai mici de TVA.

Aceeaşi manieră de lucru se întâlneşte şi la Comisia Naţională de Prognoză, care estimează pentru 2018 un PIB de 949,6 miliarde de lei, cu 40 de miliarde de lei în valoare nominală peste ceea ce se prevedea în prognoza pentru 2018 făcută în toamna anului 2017. PIB-ul nominal este mai mare cu 93 de miliarde de lei faţă de cel din 2017, adică 11%, însă creşterea reală a fost ajustată la 4,5%, faţă de estimarea iniţială de 5,5%.

Cum poţi să creşti valoarea nominală şi să diminuezi creşterea reală a PIB? Prin deflator. De la un estimat în toamna anului 2017 de 2,1% pentru 2018, iată că deflatorul – un indice de preţ al componentelor PIB - a ajuns la 6,1%, cel mai mare din ultimii 10 ani.

Se va vedea în martie la primele date semnal ale Institutului Naţional de Statistică dacă s-a ajuns la acest nivel al Produsului Intern Brut pentru 2018.

Însă, dincolo de aceste „scamatorii“, duşul rece al realităţii se reflectă până la urmă şi în cifrele bugetului şi ale Comisiei de Prognoză. Deşi 2018 trebuia să fie un an al investiţiilor, chetuielile de capital prevăzute în buget s-au atins doar în proporţie de două treimi, sectorul construcţiilor este în scădere cu 0,3% în 2018, faţă de un estimat iniţial de plus 7%, iar formarea brută de capital fix este de doar plus 1,5% în 2018 faţă de un estimat iniţial de 7%.

Toată lumea se uită astăzi la curs şi la dobânzi ca la un simptom al dezechilibrelor din economie şi al deciziilor administrative de a impune noi taxe pe sistemul bancar, însă mai grav este că datele execuţiei bugetare şi ale Comisiei de Prognoză în ceea ce priveşte structura economiei şi a bugetului nu arată că ne îndreptăm în direcţia corectă.

Aceşti ani de creştere economică de peste 4% ar fi trebuit folosiţi pentru a crea o nouă bază de producţie pentru viitor. Din păcate, aşa cum stagnează investiţiile în infrastructură sau chiar scad după cum ne arată piaţa construcţiilor, nici investiţiile companiilor nu evoluează pozitiv din cauza creşterii tensiunilor şi a neîncrederii.

Comisia de Prognoză împinge acum, în 2019, evoluţiile pozitive pentru construcţii şi formarea brută de capital fix. N-am investit în 2018, dar sigur o vom face în 2019. Serios? Credinţa în intervenţionism prin reducerea taxelor şi contribuţiilor firmelor de construcţii este singura ancoră de care se leagă această estimare.

Este bine să ai o programare economică şi posibilitatea de a influenţa prin anumite pârghii fiscale câte un sector sau altul, dar şocul din economie provocat de „atacul“ la adresa instituţiilor bancare, după toate probabilităţile, va avea un impact mai mare decât cel pozitiv dat de facilităţile acordate pieţei construcţiilor.

De fapt, datele arată că dacă nu era creşterea de 9,3% a agriculturii, ritmul de creştere al economiei în 2018 nu ar fi depăşit 4%. Nimeni nu credea că agricultura ar putea să mai crească încă o dată cu aproape 10%, după o creştere de 14,6% în 2017.

Înjumătăţirea ritmului de creştere a producţiei industriale de la plus 8% în 2017 la plus 4% în 2018 (faţă de estimatul de 5,7%) este cea mai proastă veste. O continuare, foarte probabilă, a încetinirii creşterii producţiei industriale, determinată de încetinirea globală a fluxurilor de comerţ între China - zona euro - Statele Unite, va reduce volumul comenzilor inclusiv pentru economia românească.

De aceea, creşterea prevăzută pentru 2019 de 5,4% a industriei este hazardată. Industria, cu o pondere de 26% din PIB, dă „tonul“ creşterii. În 2017 a crescut cu 8,3%, iar economia a crescut cu 7%, în 2018 industria a crescut cu 4,4%, iar economia cu 4,5%, iar pentru 2019 este aşteptată să crească cu 5,4%, iar economia cu 5,5%.

Foarte greu de prevăzut această creştere pentru industrie şi automat greu de presupus că vom avea în 2019 o creştere economică de peste 5%. De aceea, modul cum va arăta bugetul va fi crucial pentru a nu avea  o aterizare dură anul acesta.

Un buget prudent cu o creştere a veniturilor de sub 10%, dar care va răspunde foarte greu la toate angajamentele de cheltuieli şi la presiunile care se văd deja de la primării şi celelalte instituţii va fi dificil de adoptat.

Dacă se va merge pe venituri mai mari cu 15-20% faţă de anul anterior, imposibil de obţinut, în şase luni vor fi necesare ajustări dureroase. Atunci tertipurile cu care s-a închis bugetul pe 2018 şi s-au acoperit erorile de prognoză pentru 2018 nu vor mai ţine. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO