Caută doar în titlu
Eveniment

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: În aceste zile de foc cheia este garantarea funcţionării infrastructurilor critice

Economia românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii 30 de ani, iar exprimarea la zi a acestei provocări este dată de prăbuşirea acţiunilor pe burse. Situaţia este similară în Europa de Vest şi în Statele Unite. Toţi se întreabă unde se vor opri scăderile şi cum se pot diminua pierderile. Singura certitudine este că în aceste momente de răscruce este nevoie de leadership, de determinare şi de încredere în viitor.

 Din punct de vedere strategic este probabil că până la această dată au fost definite activităţile esenţiale pentru a căror continuitate trebuie luată orice măsură, oricât de drastică. Vorbim aici de funcţionarea sistemului energetic naţional, a sistemelor de furnizare de apă şi gaze, a sistemelor financiare şi de plăţi. Infrastructura medicală esenţială este la rândul său în acest prim cerc. La infrastructura critică intră, de asemenea, reţelele de telecomunicaţii. În paranteză fie spus, asigurarea unui back-up prin reţele de telecomunicaţii fixe (telefonul fix de acasă, la care mulţi au renunţat) este un plus.

 În cercul imediat următor este necesar un plan pentru garantarea circuitelor de apă şi hrană de bază: lapte, carne, pâine, legume şi fructe de bază. La modul ideal este de presupus că cineva la nivel guvernamental s-a gândit la asigurarea acestor circuite şi există stocurile necesare pentru cel puţin două săptămâni, asigurate atât la nivelul direct al Administraţiei Rezervelor de Stat, cât şi prin parteneriate cu producătorii/distribuitorii/retailerii privaţi.

 În al treilea cerc intră asigurarea cash-flow-ului, a lichidităţilor pentru companiile care trec în această perioadă prin cele mai critice momente: hotelurile, restaurantele, transportatorii şi alte companii ale căror venituri depind de ieşirea oamenilor din case şi adunarea lor în grupuri. Aici probabil că deja sunt firme care se confruntă cu lipsa lichidităţilor, adică au de făcut plăţi şi nu au din ce plăti, pur şi simplu, pentru că încasările din această săptămână s-au prăbuşit. Un prim plan al intervenţiei în ceea ce priveşte măsurile economice aici va trebui făcut.

 Abia în al patrulea cerc sunt firmele afectate în mod direct, dar în mai mică măsură şi în mod indirect, companii din toate sectoarele de activitate care vor înregistra scăderi ale vânzărilor şi automat în primă fază vor avea probleme de lichidităţi, iar apoi probleme de insolvabilitate şi pierderi. Fără îndoială că vor fi afectate masiv în general companiile care sunt într-un circuit al plăţilor considerate „nenecesare” şi de actualitate imediată. Aici ar trebui gândit pe termen mediu şi lung totuşi, astfel încât să se manifeste şi o „solidaritate” de business între parteneri. Vor fi afectate mai ales firmele mici şi mijlocii, dependente de contracte cu multinaţionale sau cu marile companii. 50% din cifra de afaceri din economie este în mâinile a primelor 1.000 de firme din România. Deciziile care vor fi luate de aceste prime 1.000 de firme din România vor avea efecte în lanţ.

 Din păcate, de la nivelul cel mai înalt al statului român deocamdată nu a fost formulată nicio declaraţie prin care să se asume situaţia şi care să dea un mesaj de încredere către mediul de business. Miercuri a fost o reuniune la care au participat responsabilii economici din Guvern, Banca Naţională şi alte autorităţi, însă, în mod absolut neuzual, în urma acestei reuniuni nu a fost emis niciun comunicat. Joi, pieţele financiare internaţionale, ca şi Bursa de la Bucureşti, au înregistrat scăderi masive. Un stimul declanşator negativ a fost decizia preşedintelui Trump de a opri zborurile din Europa spre Statele Unite. Este o măsură de război. Astăzi s-au anulat dintr-o dată promisiunile privind un plan fiscal de scădere a impozitelor pentru persoane fizice pe care tot preşedintele Trump îl anunţase la începutul săptămânii şi de asemenea scăderea de dobândă anunţată de Rezervele Federale.

În Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană a eşuat în a da un semnal pozitiv pieţelor financiare. A anunţat un pachet de stimulare în valoare de 120 de miliarde de dolari de achiziţii de bonduri şi ieftinirea în continuare a creditelor pentru bănci. Cu toate acestea, deşi se aştepta o scădere a dobânzii de referinţă de la minus 0,5%, aceasta nu a fost anunţată. Christine Lagarde, preşedintele BCE, a spus că se estimează un şoc major pentru evoluţia economiei din zona euro, că va fi o scădere a activităţii economice, o încetinere a producţiei şi o reducere a cererii interne şi externe şi a chemat guvernele la acţiune fiscală. Pieţele însă nu au fost mulţumite şi sentimentul investitorilor a continuat să fie sumbru, astfel încât bursele au închis masiv pe roşu. Dacă vor continua astfel de zile cu scăderi de 8% - 10%, nu este exclus ca oficialii să decidă o diminuare administrativă a volumului de tranzacţii şi a volatilităţii, într-un fel sau altul.

În aceste zile de foc tot ceea ce se poate face este o strategie pentru asigurarea planurilor de intervenţie, începând de la infrastructurile esenţiale, şi urmărirea în mod continuu a tot ceea ce se întâmplă.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.