Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.
În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi practicianul în insolvenţă Ilie Preda, la patru ani şi patru luni, pedeapsa fiindu-i redusă de la şase ani şi zece luni de închisoare.
Dan Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.
Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.
Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, susţin procurorii.
