In perioada scursa din iunie 2002 p=na in iunie 2003, soldul creditelor acordate de bancile romanesti firmelor si persoanelor a crescut cu 51,4%, potrivit datelor stranse de BNR. In temeni reali, cresterea a fost de 33%, in conditiile in care, in prima jumatate a acestui an cresterea reala a fost de 17,4%.
Desi viteza de crestere este mare, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) apreciaza ca majorarea creditului neguvernamental, din prima parte a anului, nu este ingrijoratoare si nu trebuie introduse masuri de restrictionare a finantarii sectorului real.
"Este o teama data de infrastructura deficitara in ceea ce priveste riscul pe segmentul de retail bancar si de trecutul sistemului bancar romanesc, care a dat nastere AVAB. In acelasi timp exista si teama de supraincalzire a economiei si de precedentele in ceea ce inseamna un an electoral, dar situatia este mult diferita in prezent", a declarat ieri Florin Pogonaru, presedintele AOAR.
Reprezentantii AOAR sustin ca Banca Nationala si Guvernul nu ar trebui sa cedeze presiunilor Fondului Monetar International, care solicita masuri de limitare a cresterii creditului neguvernamental.
Bancherii, la masa cu Mates
Reprzentantii principalelor banci cu activitate de creditare s-au intalnit ieri cu Neven Mates, negociatorul-sef al FMI, pentru a-l convinge ca majorarea creditului nu este at=t de nesanatoasa pe c=t pare, ci chiar necesara.
Argumentele aduse: majoritatea bancilor de pe piata au capital strain, adica opereaza cu norme stricte de prudentialitate, sursele de finantare pe termen scurt au crescut, inclusiv sub forma liniilor de finantare de la institutii financiare internationale precum BERD, si astfel s-au creat premisele finantarii unor afaceri mai mari, pe termene mai lungi. Nu in ultimul r=nd, bancherii au invocat faptul ca sectorul de retail a cunoscut o crestere putin riscanta, populatia fiind un bun platnic.
Ingrijorarea FMI vine din faptul ca aproape 80% din creditele acordate in prima jumatate a anului au finantat importuri, chiar daca mare parte din acestea au reprezentat achizitii de masini si echipamente.
In luna iunie, finantarile acordate sectorului neguvernamental s-au majorat cu 2,44%, respectiv 1,5% in termeni reali. Inclusiv ca urmare a noilor reglementari, la sfarsitul lunii, provizioanele constituite la nivelul sistemului bancar au insumat 3.028 miliarde lei, in crestere cu peste 50% fata de decembrie 2002.
In acelasi timp insa, creantele restante si indoielnice nete, adica fara valoarea provizioanelor, s-au ridicat la 2.092 miliarde lei, in scadere cu aproape 300 de miliarde lei fata de sfarsitul lunii mai.
Prea multe credite pe importuri
In primele cinci luni, deficitul comercial al Romaniei s-a ridicat peste la doua miliarde de dolari, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.
Florin Pogonaru a aratat ca majoarea deficitului balantei comerciale, consemnata in ultimele luni ale primului semestru, este un fenomen care s-a regasit, in anumite perioade, in multe dintre tarile foste comuniste: Cehia, Polonia, Ungaria.
Membrii Asociatiei recunosc ca o parte din creditele pentru consum s-au reflectat in importuri, pentru ca putine din bunurile de folosinta indelungata de calitate sunt produse in Romania.
"Cei care exporta astazi in Romania se gandesc foarte serios sa faca investitii si sa produca aici. Oricum, cifrele despre care vorbim nu pot afecta indicatorii macroeconomici", a explicat presedintele AOAR.
Oficialii AOAR au aratat ca cele mai multe fonduri care provin din credite au fost indreptate catre investitii. De asemenea, potrivit datelor AOAR, 25% din importuri reprezinta echipamente.
"Este un factor natural si nu ai cum sa te impotrivesti. In orice economie exista momente de crestere a importurilor, ca in orice afacere, urmate de o imbunatatire a cash flow-ului", a spus Pogonaru.
Oamenii de afaceri mai sustin ca finantarile de la banci sunt singurele metode de a tine afacerile in viata fara a recurge la surse ilicite de finantare, cum sunt arieratele sau creditele fiscale. Ei considera ca 50% dintre firmele romanesti practica acest gen de finantare, din cauza lipsei de alternativa.
Pogonaru crede ca discutiile cu FMI ar trebui sa urmareasca intarirea sistemului financiar si asigurarea resurselor interne pe termen lung.
"Discutiile ar trebui sa aiba in vedere ce facem pentru retail ca bancile sa nu aiba pierderi, adica un birou de credit. De asemenea, trebuie dezvoltate vehiculele financiare care sa asigure resurse locale pe termen lung: fonduri de pensii, intarirea sistemului de asigurari", a explicat Pogonaru. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
