Prelungirea recesiunii în care se zbate România cere o lege caresă modifice de urgenţă actualele prevederi privind funcţionareaBNR, astfel încât atribuţiile instituţiei să fie extinse şi îndomeniul susţinerii explicite a dezvoltării economice a ţării,susţine Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"BNR, care are cei mai reputaţi analişti economici, nu se poateizola într-un turn de fildeş încercând să gândească inflaţia înafara creşterii economice. Ar trebui să menţină inflaţia caobiectiv alături de şomaj sau de un alt indicator macroeconomic, săaibă un obiectiv dual", a declarat pentru ZF Florin Pogonaru,preşedintele AOAR.
De cealaltă parte, reprezentanţii BNR spun că pe lângă stabilitateapreţurilor, în atribuţiile lor mai intră şi stabilitateafinanciară, şi că inclusiv la nivel european obiectivul băncilorcentrale este stabilitatea preţurilor, nu creşterea economică. "Noisuntem membri ai Uniunii Europene, deci, ca atare, respectămtratatele Uniunii Europene. Când se vorbeşte despre băncilecentrale, Banca Centrală Europeană şi Sistemul European al BăncilorCentrale definesc ca obiectiv stabilitatea preţurilor. Nu poţi săai ca obiectiv şi stabilitatea preţurilor şi creşterea economică. Eca şi cum ai vrea să faci două lucruri care pot intra în conflict.De aceea se vorbeşte despre mixul de politici macroeconomice:politica monetară, care aparţine băncii centrale, şi politica dedezvoltare economică, atribuită Guvernului", spune Mugur Şteţ,purtătorul de cuvând al BNR.
AOAR mai propune şi constituirea unui fond strategic de investiţii,cu o valoare de 5-7 miliarde de euro, prin emiterea de titluri destat pe termen lung, tranzacţionabile la Bursa de Valori Bucureşti,în care să poată investi populaţia pentru o bonificaţie superioarăfaţă de cea oferită de bănci.
"Scopul este în primul rând să terminăm odată cu faptul că «n-avemspaţiu fiscal, nu putem face nimic». Mai mult, prin bonificareasuperioară pe care ar primi-o populaţia s-ar putea compensa dinrestrângerea veniturilor şi în final s-ar vedea în consum", spuneCristian Pârvan, secretarul general al AOAR.
Operaţiunea ar creşte gradul de încredere al populaţiei, ar stimulaconsumul şi ar asigura resursele financiare necesare finanţăriiunor proiecte de importanţă naţională sau regională.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă din cele 15 miliarde de euro pe carepopulaţia le are în depozite la bănci, ar fi retrase 5-7 miliardede euro pentru a investi în fondul strategic de investiţii, Pârvanspune că băncile mai au şi alte surse de finanţare pentru a susţinecreditarea în mediul privat. "Au acces la linii de credite de lainstituţiile internaţionale, precum BEI sau BERD, mai au şibănci-mamă."
Reducerea birocraţiei, asumarea fermă de plată către mediul privata tuturor datoriilor pe care le are statul, echilibrarea bugetelorla nivelul tuturor judeţelor sunt alte propuneri făcute de oameniide afaceri. Varianta contractării unui nou împrumut extern trebuieuitată, mai spun oamenii de afaceri. "Nu susţinem contractarea unuinou împrumut de la FMI/ CE/BM de tip stand-by. La limită se poateaccepta un acord de împrumut de tip preventiv. În acest caz,susţinem realizarea de împrumuturi comerciale la finanţatoriiinstituţionali (BEI, BERD, BM ş.a.), sumele împrumutate urmând a fiutilizate exclusiv pentru realizarea unor proiecte naţionale, binepregătite şi corect dimensionate financiar şi tehnologic."
Reprezentanţii AOAR spun că ei au susţinut împrumutul de la FMIchiar şi atunci când preşedintele nu era de acord, dar că a venitmomentul ca România să trăiască din ce are.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
