Eveniment

O situaţie care trebuie să îngrijoreze: economia creşte puternic, dar industria abia se târăşte

În vreme ce PIB-ul a avansat cu 5,2% în primul semestru din an, industria a crescut la şapte luni cu doar 0,6%, serie brută, şi cu 0,1% serie ajustată, evoluţie care trebuie să dea de gândit întrucât nu poate exista o creştere economică sustenabilă pe termen mediu fără o revenire solidă a industriei.

Firava evoluţie a economiei UE – principalul partener comercial al României – şi investiţiile în economia internă care au mers mai mult în malluri şi clădiri rezidenţiale şi mai puţin în fabrici, fac ca industria să bată pasul pe loc. Avem, la şapte luni, cea mai anemică creştere a producţiei industriale, pe serie brută, din 2012 încoace, de doar 0,6%.

Iulie 2016 faţă de iulie 2015 a consemnat însă o ajustare puternică, de minus 3,4%, cea mai severă cădere din 2009 încoace, ceea ce îl face pe Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Tran­silvania, să creadă că asistăm, de fapt, la un sfârşit de ciclu care a debutat în 2010. Iar evoluţia industriei globale, dar şi situaţia dificilă pe plan intern a mineritului şi a energiei îşi pun amprenta pe evoluţia industiei în ansamblu. „Producţia industrială a evoluat la un ritm sub potenţial în perioada recentă. O redinamizare a acestei ramuri a economiei este dependentă de reluarea investiţiilor în industria globală, adresarea provocărilor la nivelul procesului de integrare economică europeană şi consolidarea stabilităţii macrofinanciare pe plan intern“, spune Rădulescu.

Având în vedere cererea externă mai redusă şi investiţiile încă scăzute, nu este prea mult loc pentru o reve­nire substanţială a producţiei în perioada următoare, spune, la rândul său, economistul- şef al ING Bank Ciprian Dascălu.

„Dimpotrivă, la cum arată situaţia în zona euro am putea să mai vedem rezultate slabe şi în viitor. În T2 2016, industria a adus doar 0,6 puncte procentuale la ritmul anual de creştere de 6%, iar serviciile au fost cele care au sprijinit activitatea, pe fondul cererii interne.“

Chiar dacă industria a avut în S1 şi în T2 un aport redus la creşterea economică, investiţiile au crescut într-un ritm foarte bun. De ce nu se văd investiţiile în avansul industriei, principala componentă de formare a PIB?

Investiţiile au crescut în volum în T2 comparativ cu T2/2015 cu 10,6%, în vreme ce consumul populaţiei, principalul motor al creşterii eco­nomice, a crescut cu 11,2%. Unde a mers consumul ştim, dar unde s-au dus investiţiile, de vreme ce ele nu se văd în evoluţia industriei care face 23-25% din PIB? Unii economişti, precum Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen Bank, bănuiesc că ele au mers în construcţia de malluri, clădiri de birouri sau de locuinţe (construcţiile au crescut cu 6,9% în T2 an/an) care încă nu „produc“ pentru azi şi aici, nu satisfac, prin urmare, cererea internă în creştere şi de aceea importurile sunt de plus 11% în T2 an/an, faţă de o creştere de exporturi de doar 3,5% (cu o deteriorare a deficitului comercial de peste 40% în primul semestru, an/an).

Ar fi nevoie de o stimulare a investiţiilor în industria prelucrătoare altminteri această creştere economică solidă, bazată deocamdată pe consumul stimulat de majorările salariale şi de reducerea TVA, nu va rezista, arată economiştii.

Potrivit datelor publicate ieri de Statistică, în iulie producţia industrială a scăzut faţă de iulie 2015, cu 3,4% ca serie brută.

Scăderea a fost determinată de tendinţa des­cendentă înregistrată în trei sectoare industriale: industria extractivă (-13,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,9%) şi industria prelucrătoare (-2,9%).

Ajustată la numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia a rămas la acelaşi nivel ca în iulie 2015, fiind aproape identică şi la şapte luni, cu un minus de 0,1%.

Faţă de luna iunie, indicatorul a marcat o scădere de 1,4% ca serie brută şi a crescut cu 0,7% ajustat la sezonalitate.

În perioada ianuarie-iulie, producţia industrială a fost mai mare, în ansamblu (plis 0,6%, serie brută) ca efect al creşterii industriei prelucrătoare (+1,4%).

Pe de altă parte, industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 18,9%, respectiv cu 1,5%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia a scăzut pe fondul reducerilor din industria extractivă (-18,8%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,6%). Industria prelucrătoare a crescut cu 2,4%.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.