O lege care stă în sertar pentru că nu are norme clare: Cercetătorii vor acelaşi tratament fiscal ca IT-iştii, 0% impozit pe venit, dar angajatorii se tem de fisc

Firme cu afaceri de miliarde de euro aşteaptă clarificări de la Ministerul Fi­nanţelor şi de la Ministerul Cer­ce­tării privind modificarea legis­laţiei fiscale de încurajare a acti­vi­tăţii de cercetare-dezvoltare: deducerea supli­mentară de 50% la calculul profitului im­po­zabil,  scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv ac­tivitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de im­pozit pentru venitul salarial obţinut de anga­ja­ţii implicaţi în activităţi de cercetare-dez­voltare şi inovare.

Oficialii din ministere admit că există pro­bleme în accesarea acestor facilităţi şi că în­cear­că să dea norme de aplicare a legii cât mai clare, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.

„La măsura privind scutirea impozitului pe profit, lucrurile au devenit complicate în mo­mentul în care a trebuit să definim ce înseamnă exact cercetare, dezvoltare şi inovare, ce acti­vităţi intră aici şi, mai nou, există constrângeri ale UE legate de ajutorul de stat. Astfel, am în­târ­ziat puţin cu realizarea normelor din cauza acestei prevederi legislative, însă sperăm ca până la finalul trimestrului trei al anului să avem această schemă de ajutor de stat, să avem un cadru legislativ cât mai bine definit, ca să nu existe probleme atunci când vin inspectorii fis­cali în control şi să se reconsidere, de exemplu, unele activitităţi”, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

De asemenea, el a mai spus că, în ceea ce priveşte măsura de scutire a impozitului pe venit în cazul cercetătorilor, aceasta se va aplica întregii echipe care lucrează la un proiect de cercetare, nu doar cercetătorilor.

Pe de altă parte, angajatorii spun că activitatea de cercetare din companii este mult mai complexă şi că un angajat poate lucra în paralel la mai multe proiecte de cercetare în acelaşi timp, iar gestionarea statelor de plată pentru fiecare angajat implicat în activitatea de cercetare ar reprezenta un proces birocratic pentru care firmele nu au resurse. În plus, în cadrul companiilor ar putea să existe inechităţi între veniturile angajaţilor.

„Dacă un produs necesită modificări după ce a intrat pe piaţă - să zicem că se schimbă tipul de combustibil – reproiectarea şi reverificarea se va face de ingineri, unul care lucrează în procesul de lansare a produsului nou – deci în zona care beneficiază de facilităţi fiscale pentru cercetare-dezvoltare - şi unul care lucrează în serie. Asta înseamnă că unul va beneficia de deducere, iar celălalt nu, deşi munca depusă e aceeaşi”, a explicat  Niculae Boicea, manager inovare în cadrul Renault Technologie Roumaine, centrul de inginerie al francezilor de la Renault care are peste 2.400 de ingineri în România.