Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR) a înregistrat în perioada ianuarie-august 2012 peste 15.000 de proceduri de insolvenţă noi, din care peste jumătate au fost solicitate de debitori. Iar până la sfârşitul anului este posibil să se mai deschidă cel puţin 8.000 de proceduri de insolvenţă, multe fiind dosare fără bunuri care să poată fi valorificate, potrivit lui Arin Stănescu, preşedintele uniunii.
Începând cu 2007 numărul insolvenţelor a crescut în fiecare an. Criza ultimilor trei ani a "dărâmat" numeroase malluri, proiecte de locuinţe şi reţele de magazine, dar şi zeci de fabrici din domeniul alimentar, industrial sau al construcţiilor, care sunt în prezent scoase la vânzare de firmele de insolvenţă sau băncil la valori ce pot atinge zeci de milioane de euro.
Din totalul de 15.280 de proceduri deschise până la sfârşitul lunii august, un număr de 8.251 au fost solicitate de debitori. Pe parcursul lui 2011, insolvenţa a fost solicitată de circa 11.400 de debitori şi 9.300 creditori.
"Urmează lunile în care se depun multe cereri: septembrie, octombrie şi noiembrie, până la jumătatea lui decembrie. Dacă se va menţine ritmul de 2.000 şi peste 2.000 (proceduri deschise în fiecare lună - n.red.), atunci ar urma să se depună circa 8.000 de dosare noi. Faţă de anul trecut o să avem cu până la 15%-20% mai multe dosare de insolvenţă", a declarat Arin Stănescu într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia congresului UNPIR.
Din suma totală de 112 miliarde lei din toate dosarele de insolvenţă deschise în prezent, aşa-numita "masă credală", UNPIR anticipează că va recupera în 2012 aproximativ 1%, la fel ca şi anul trecut. Înainte de criza economică, în perioada 2006-2008, suma aferentă dosarelor de insolvenţă avea o valoare de aproximativ 50 mld. lei, însă aceasta a trecut de 100 mld. lei după venirea crizei.
Creanţe irecuperabile
Procentul de 1% recuperat în fiecare an din totalul masei credale poate fi explicat, potrivit celor doi lideri ai UNPIR, prin faptul că procedura de insolvenţă este de obicei o ultimă soluţie, în care compania care cere sau care e împinsă în insolvenţă datorează sume foarte mari de bani şi nu mai are active de valorificat.
"Se ajunge la procedura insolvenţei, de cele mai multe ori, când nu se poate recupera nimic din sumele respective, adică şi dosarele cu datorii către bugetul de stat, dar şi dosarele cu datorii către bănci, sunt dosare care nu au nicio consistenţă, pentru că au o masă credală mare şi nu au bunuri", a declarat Gheorghe Piperea, prim-vicepreşedintele UNPIR.
Principala explicaţie pentru procentul foarte mic de sume recuperate este faptul că există o majoritate "covârşitoare" (peste 70%) de dosare de insolvenţă în care nu există active de valorificat.
Un alt motiv este redresarea lentă a economiei, care nu permite valorificarea bunurilor: nu există piaţă care să ofere puncte de reper, creditorii se opun preţurilor propuse la valorificare, iar investitorii nu arată interes, potrivit lui Stănescu. "Am ajuns să avem dosare mari în care avem zeci de licitaţii. La Rulmentul au fost 27 de licitaţii. La Republica am avut 50-60 de licitaţii", a adăugat Piperea.
Precedentul Hidroelectrica
În valoarea masei credale de 112 miliarde lei nu au fost incluse datoriile celui mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica.
Gigantul a intrat în insolvenţă pe data de 20 iunie, însă cele 900 de milioane de euro datorate de Hidroelectrica apar în tabelul creanţelor pe 10 septembrie. Statistica UNPIR se referă la perioada încheiată la sfârşitul lui august.
"În ultimul an au apărut nişte surprize. Nimeni nu îşi imagina în data de 15 iunie 2012 că întreprinderi de gen Hidroelectrica, care reprezintă peste 30% din energia României, pot intra în insolvenţă. Aceste companii sunt nu numai companii foarte mari, cu multe datorii, cu multe potenţiale scandaluri, dar sunt şi companii publice, despre care s-a ştiut foarte multă vreme că orice este posibil ca să se evite insolvenţa. Iată însă că anul acesta nu a putut să mai fie evitată", a mai spus Piperea, adăugând că vor mai urma astfel de "surprize".
Datoriile Hidroelectrica pot fi negociate, potrivit lui Stănescu, însă procedura nu se va termina anul acesta.
"Nu cred că se va ajunge la vânzare de active, dar va fi complicat. Eu cred că se va ajunge la o stabilizare a situaţiei, dar nu imediat. Un singur lucru e foarte clar: că nu se va termina procedura pocnind din degete. Procedura va mai dura mult timp şi anul viitor", a declarat Stănescu.
Grupurile internaţionale de servicii imobiliare, scoase de pe piaţa evaluărilor
Grupurile internaţionale de consultanţă imobiliară din România nu mai pot face evaluări autorizate dacă nu înfiinţează firme noi, în care mai mult de jumătate din acţionari sau asociaţi sunt evaluatori autorizaţi, care deţin majoritatea acţiunilor sau părţilor sociale. De asemenea, consiliul de administraţie al acestor firme trebuie să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii evaluatori autorizaţi.
Prevederile se regăsesc într-o ordonanţă aprobată anul trecut şi care a intrat în vigoare în luna iunie a acestui an. Ordonanţa prevede, de asemenea, înfiinţarea unei noi asociaţii profesionale, denumită Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), din care însă firmele cu acţionariat majoritar format din persoane juridice nu pot face parte. În aceste condiţii firmele de consultanţă imobiliară din România deţinute de grupuri internaţionale, care nu au astfel de vehicule, nu pot face evaluări autorizate începând din luna iunie. În această situaţie se află majoritatea firmelor mari de consultanţă imobiliară de pe piaţa locală, respectiv Colliers, CBRE, Jones Lang LaSalle, BNP Paribas Real Estate, Cushman & Wakefield sau The Advisers Knight Frank. Singura firmă de consultanţă imobiliară care îndeplineşte condiţiile impuse de ordonanţă şi a reuşit să-şi înfiinţeze o nouă entitate prin care să exercite această activitate este DTZ Echinox. Cristina Cuncea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
