Eveniment

Noul regim de redevenţe se va aplica până în 2024. Cine este implicat în negocierea anului şi ce au căutat marii petrolişti ieri la Băsescu?

Noul regim de redevenţe se va aplica până în 2024....

Autor: Roxana Petrescu

14.03.2014, 00:06 1823

Noile redevenţe se vor aplica în perioada 2015-2024, la finalul lunii trecute fiind constituit un comitet interministerial a cărui unică misiune va fi determinarea regimului prin care România va beneficia de resursele ei de petrol şi gaze în următorul deceniu.

Informaţiile transmise de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) arată că în primele nouă luni ale anului trecut România a colectat redevenţe petroliere de 892,3 milioane de lei (circa 203 mil. euro), cea mai mare parte din acestea fiind plătite de Petrom.

Ieri, conducerea Petrom, companie al cărei profit a depăşit anul trecut un miliard de euro, alături de cea a gigantului ExxonMobil au avut o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care cele două companii intră într-o nouă fază a programului de explorare din Marea Neagră. Tot ieri, americanii de la Chevron au avut o întâlnire cu şeful statului, compania fiind implicată în explorarea gazelor de şist. Marea Neagră şi gazele de şist sunt văzute ca şansele României pentru creşterea producţiei de hidrocarburi, dar şi o nouă oportunitate de câştig pentru statul român prin noul regim de redevenţe.

„În şedinţa guvernului din data de 27 februarie 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „Constituirea comitetului interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele interna­ţionale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale. Scopul comitetului vizează pregătirea, în consultare cu operatorii economici din domeniul resurselor minerale, a Strategiei pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului şi gazelor naturale în perioada 2015-2024“, au declarat reprezentanţii Ministerului Finan­ţelor.

Alături de Ministerul Finan­ţe­lor, din comitetul a cărui misiune este stabilirea unui nou regim de redeven­ţe mai fac parte „Ministerul Economiei, ministrul delegat pentru energie, ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.“

„Menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice a beneficiat de asistenţă tehnică din partea Fondului Monetar Internaţional în acest domeniu şi, în prezent, este în derulare un program de asistenţă din partea Băncii Mondiale“, au mai spus reprezentanţii Ministerului Finanţelor, fără a da însă detalii privind scenariile luate în calcul pentru noul regim de redevenţe.

 

Câţi bani a luat statul din redevenţe în 2013?

„Valoarea redevenţelor încasate în primele 9 luni ale anului 2013 este de 1.029,07 mil. lei, din care 892,31 mil. lei (203 mil. euro) s-au încasat în baza Legii Petrolului, iar 136,76 mil. lei, în baza Legii Minelor. În primele 9 luni ale anului 2013, OMV Petrom a achitat redevenţe în valoare de 589,6 mil. lei (134 mil. euro). În aceeaşi perioadă, Romgaz a achitat redevenţe în valoare de 163,7 milioane de lei (37,2 mil. euro)“, spun reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), precizând că situaţia pentru tot anul 2013 se află în lucru.

În România, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procente din valoarea producţiei. În funcţie de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale. La privatizarea Petrom statul s-a obligat să menţină acest sistem de taxare zece ani de zile, adică până la finalul anului 2014. Astfel, de anul acesta România ar trebui să aleagă un nou sistem.

„Anul trecut, OMV Petrom a plătit redevenţe pentru producţia de ţiţei şi gaze în valoare totală de 796 mil. lei. Valoarea redevenţelor plătite este corelată cu cantitatea de hidrocarburi produsă, preţul internaţional al ţiţeiului şi preţul realizat al gazelor. Valoarea în lei este de asemenea influenţată de evoluţia cursului valutar RON/USD“, au spus reprezentanţii Petrom, companie care anul trecut a înregistrat un profit istoric de un miliard de euro.

 

Ce s-a discutat la întâlniri

Reprezentanţii Petrom şi ExxonMobil au avut în cursul zilei de ieri întâlniri cu şeful statului, Traian Băsescu, dar şi cu premierul Victor Ponta. Întâlnirile au avut loc în contextul în care cele două companii se pregătesc pentru cea de-a doua etapă de foraj în cadrul programului de explorare din Marea Neagră, din perimetrul de mare adâncime Neptun. Din partea Petrom a participat Mariana Gheorghe, CEO-ul companiei, în timp ce ExxonMobil Explorare a fost reprezentată de vicepreşedintele executiv John­ny Hall.

„Primul-ministru Victor Ponta a primit astăzi, la Palatul Victoria, o delegaţie a conducerii companiilor Exxon Mobil şi OMV Petrom pentru a discuta despre proiectele de explorare şi exploatare a resurselor energetice din zona românească a Mării Negre, în care aceste companii sunt implicate. Cu acest prilej, vicepreşe­dintele executiv al ExxonMobil Explorare, Johnny Hall, a apreciat condiţiile de investiţii în sectorul de petrol şi gaze din România şi preocuparea Guvernului României pentru încurajarea proiectelor în zona românească de ape adânci din Marea Neagră“, a informat biroul de presă al Guvernului.

În repetate rânduri, cele două companii au subliniat necesitatea stabilităţii regimului fiscal pe fondul investiţiilor semnificative pe care le presupune explorarea offshore.

WikiZF: Profilul companiei Petrom

Tot ieri, Traian Băsescu a avut o întâlnire cu americanii de la Chevron, implicaţi în explorarea gazelor de şist în România. Discuţiile s-au purtat cu Derek Magness, director general al Chevron Europe, şi au vizat  importanţa transferului de experienţă, ca o contribuţie la securitatea energetică a României, şi despre posibilitatea angajării de tineri specialişti, potrivit unui comunicat al administraţiei prezidenţiale.

 

Ce spun analiştii?

Potrivit specialiştilor din piaţă însă, dincolo de  redevenţe noi, România trebuie să conceapă şi mecanisme prin care lucrările de explorare să se facă prin intermediul companiilor înregistrate aici iar extracţia să fie procesată tot aici pentru a câştiga cât mai mult din resursele sale.

„Insistând, prin diverse mecanisme, ca o parte cât mai mare din serviciile necesare activităţilor de explorare şi exploatare să se realizeze prin companii înregistrate în România (indiferent dacă ele sunt la rândul lor deţinute de multinaţionale sau nu) şi ca o parte cât mai mare a producţiei să fie procesată în România (poate România să joace cel mai bine cartea rezervelor din Marea Neagră - n.red.)“, spune Istvan Kocsolade, manager în divizia de consultanţă,  Accenture România.

Un astfel de pachet de măsuri ar fi util mai ales în contextul în care România a mai trecut printr-un val imens de investiţii, din care însă economia locală nu a câştigat nici multe locuri de muncă şi nici fabrici noi. Este vorba despre energia regenerabilă, acolo unde numai în eoliene şi solare s-au investit circa 6 miliarde de euro, bani care însă se văd mai bine în conturile producătorilor de turbine şi de panori solare, pe plan local rămânând doar banii pentru drumuri, servicii de pază şi în unele cazuri pentru nişte componente minore. Tot local a mai rămas şi creşterea facturilor în timp ce energia subvenţionată este trimisă peste graniţe în lipsa unei cereri interne.

„Rezervele din Marea Neagră se află încă în zona de explorare/identificare iar dimensiunile comerciale pot fi considerabile cel mult din perspectiva României. Pentru atragerea potenţialelor investiţii statul poate să asigure un climat fiscal pozitiv şi mai mult, să ofere un sistem de stimulente pentru utilizarea resurselor umane şi tehnice din Romania, în măsură în care aceste competenţe există, păstrând cât mai mult din valoarea adăugată aici“, spune şi Andrei Benghea-Mălăieş, executive director, head of performance improvement din cadrul Ernst&Young România.

Aceste negocieri sunt extrem de delicate pentru că ele implică în primul rând cele mai puternice companii locale pe de o parte, iar pe de altă parte de rezultatul lor depinde securitatea energetică a României.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.03.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO