Daniel Chiţoiu, propunerea guvernului Ponta pentru fotoliul de ministru al economiei, a spus la finalul săptămânii trecute, în urma discuţiilor de la BNR cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene, că în maxim zece zile va renegocia contractele cu "băieţii deştepţi", acea categorie de firme care de zece ani au priza cuplată la curentul ieftin al Hidroelectrica şi care în ciuda declaraţiilor politice acide au fost de neclintit.
Declaraţia lui Chiţoiu, PNL, vine chiar şi în contextul în care posibilul viitor ministru al economiei nici măcar nu a văzut vreo filă din cele mai controversate contracte din energie românească.
Bilanţul celor zece zile înseamnă mai bine de 2,2 milioane de euro care ocolesc din nou vistieria Hidroelectrica şi care se adaugă celor 1,5 miliarde de euro care oricum au trecut pe lângă companie în cei zece ani în care cel mai mare producător de energie din România şi-a vândut cea mai mare parte a producţiei pe contracte directe, la preţuri mai mici faţă de cele din piaţă, către firme precum Energy Holding. În acest timp, statul se chinuie să atragă investitori în hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect strategic pentru sistemul energetic local.
De exemplu, dacă într-un an cu un debit normal, Hidroelectrica produce circa 17 TWh, rezultă că media zilnică ar fi unde la circa 46.600 MWh. Cum 70% din această producţie merge pe contracte directe, rezultă că aceste firme primesc zilnic circa 33.000 MWh. Cele mai recente date furnizate de managementul Hidroelectrica arată că negocierile cu firmele care cumpără direct energia hidro s-au purtat pentru creşterea preţurilor cu până la 25%, până la un nivel de circa 160 de lei pe MWh. Cum negocierile încă nu s-au finalizat, în acest moment clienţii Hidroelectrica iau energia la un preţ mediu de circa 130 de lei. Astfel, diferenţa de bani, de 30 de lei pe fiecare MWh, ocoleşte compania, în total în cele zece zile despre care a vorbit Chiţoiu ajungându-se la un total de circa 2,2 milioane de euro, adică la circa 220.000 de euro pe zi. Aceasta ar putea fi însă şi mai mare, ţinând cont de faptul că intenţia Hidroelectrica este aceea de a reduce şi cantităţile livrate de aceste contracte directe, precum şi durata acestor înţelegeri, concomitent cu creşterea semnificativă a preţului de vânzare al energiei. Compania a reluat recent livrările de energie pe contractele directe, după ce în septembrie anul trecut din cauza secetei Hidroelectrica activase clauzele de forţă majoră pe toate contractele.
"Mi-am luat angajamentul că în maxim zece zile trebuie să am o renegociere a acestor contracte, urmând ca după aceste renegocieri să informăm instituţiile financiare internaţionale asupra hotărârilor pe care le-am luat", a declarat Chiţoiu, citat de Mediafax. El a mai precizat că nici măcar nu a văzut vreun contract şi că nici măcar nu are voie să le vadă, deşi instituţia pe care s-ar putea să o conducă, Ministerul Economiei, este acţionarul majoritar al Hidroelectrica.
Potrivit datelor transmise de Hidroelectrica, în acest moment compania are în derulare 10 contracte directe cu următoarele firme: Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT Ag, Euro PEC şi EFT România. De exemplu, în 2010 lista celor care luau direct energie hidro cuprindea mai multe companii, în afară de cele enumerate mai sus fiind prezente Mittal Steel Galaţi, Patinoarul Braşov, Societatea Naţională a Sării, CNH Petroşani, Luxten şi Electrica. La începutul acestui an Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte directe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
