♦ „Directiva europeană, care trebuie transpusă în legislaţia naţională, se adresează în primul rând zonei de dificultate. În România există o problemă pentru zona de prevenţie a insolvenţei“ ♦ „Unul dintre punctele foarte importante a fost zona aceasta de lipsă de proceduri confidenţiale în afara insolvenţei“.
Cea mai mare problemă în privinţa redresării companiilor aflate în dificultate o reprezintă banii proaspeţi în firmă. Prin noua lege a prevenţiei insolvenţei, care transpune o directivă europeană în legislaţia românească, companiile aflate în dificultate pot găsi finanţare şi pot rezolva problemele financiare înainte să ajungă în instanţă, a spus Vasile Godîncă - Herlea, managing partner CITR şi head of business development, Impetum Group.
„Cea mai mare problemă a redresării sunt banii proaspeţi în companie. Am creat mecanisme în noua legislaţie de supragaranţii pentru cei care vin cu bani noi, pentru a fi pe primul loc înaintea tuturor în cazul în care compania intră în default. Sperăm să atragem mai multe finanţări“, a spus el în cadrul videoconferinţei ZF/CITR Restructurarea, noua şansă aşteptată de antreprenori.
Speranţa Ministerului de Justiţie este să nu se introducă foarte multe amendamente la proiectul de lege în parlament.
„Ne propunem să respectăm legislaţia europeană şi să venim în sprijinul mediului de afaceri. Se încearcă proceduri preinsolvenţă, înainte de a se declanşa procedurile clasice pe care le ştim. E un fel de medicină preventivă, ca să zic aşa“, a spus în cadrul evenimentului av. conf. univ. dr. Mircea Ursuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei
Rezultatul scontat al legii este salvarea mai multor locuri de muncă, salvarea companiilor şi a spiritului antreprenorial, explică Vasile Godîncă - Herlea. Doar 8% din antreprenorii care trec printr-un faliment reîncep un business.
„Doar 8% din cei care trec printr-un faliment reîncep un business. Este afectat spiritul antreprenorial. Iniţiativa (directiva europeană - n. red.) vine de la nivel european. Principalele direcţii sunt crearea unor mecanisme de avertizare timpurie, se intră în zona de restructurare viabilă şi a treia direcţie este zona de înlăturare a anumitor decăderi“, a mai spus Vasile Godîncă - Herlea.
ZF în parteneriat cu CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România, a organizat miercuri 7 aprilie videoconferinţa „Restructurarea, noua şansă aşteptată de antreprenori“. În cadrul evenimentului Vasile Godîncă - Herlea împreună cu Mircea Ursuţa au prezentat proiectul armonizare a directivei europene privind prevenţia insolvenţei cu legislaţia românească, în vreme ce Octavian Radu, fondatorul Diverta şi Liviu Stoleru, CEO-ul Cemacon, au prezentat experienţa lor când companiile conduse de ei au fost în dificultate.
Prezent la eveniment, Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank, a spus că una dintre modificările importante la legea insolvenţei este rezolvarea situaţiei pe cale amiabilă, fără a se merge în instanţă, iar a doua modificare vine în sprijinul finanţării companiilor cu probleme.
„A doua mare modificare pe care noi ca şi bănci o vedem este faptul că facilitează finanţarea acestor companii aflate într-o oarecare dificultate şi care se află în insolvenţă. Până acum era practic imposibil să facem acest lucru, în momentul în care compania intra în insolvenţă, se refuza orice tip de finanţare“, a spus Bogdan Neacşu.
El a mai remarcat că pentru o bancă poate fi dificil să transforme creditele în acţiuni, întrucât băncile nu au competenţe în a administra afacerile, însă dă exemplul unor platforme de investiţii care sunt specializate pe redresarea companiilor aflate în dificultate: „Observăm că au mai venit fonduri specializate care pot să preia participaţii semnificative, şi împreună cu banca, specialiştii în restructurare să poată resuscita viaţa acelei companii.“
Vasile Godîncă Herlea, managing partner CITR şi head of business development, Impetum Group
► Vârful insolvenţelor din 2008 a fost de fapt în 2013, atunci a fost vârful crizei din acest punct de vedere şi apoi a început să scadă.
►43% din europeni nu ar începe un nou business de teama eşecului. Doar 8% din cei care trec printr-un faliment reîncep un business. Este afectat spiritul antreprenorial.
►Iniţiativa vine de la nivel european. Principalele direcţii sunt crearea unor mecanisme de avertizare timpurie, se intră în zona de restructurare viabilă şi a treia direcţie este zona de înlăturare a anumitor decăderi. CITR este lider de proiect, suntem consultanţi, dar este o întreagă echipă de specialişti în spate. Am creat o procedură - acordul de restructurare - care se petrece aproape în integralitate în afara curţii.
►La noi în ţară avem 930.000 de companii pe hârtie, 720.000 cele care au depus bilanţ în 2019. Aici vom încerca să vedem cum arată ele. Avem acest studiu pe companii de impact, care sunt 32.0000, undeva la 3% companii active cu peste 1 mil. euro. Aceste companii duc în jur de 43% din salariaţii României şi generează peste 70% din cifra de afaceri a tuturor celor 930.000 de companii.
►Din cele 32.000 de companii 20% sunt în insolvenţă iminentă, adică au pierderi constante în ultimii 4 ani şi supraîndatorarea este o problemă. Ele acoperă 163.000 de locuri de muncă. Directiva se adresează în primul rând zonei de dificultate. În România există o problema pentru zona de prevenţie a insolvenţei.
►Avem 6% din insolvenţe astăzi care trec printr-un proces de reorganizare, restul sunt falimente. 80% din insolvenţe sunt companii fără bunuri, fără cifră de afaceri.
►Termenul era foarte scurt pentru concordat preventiv sau insolvenţă. Unul dintre punctele foarte importante a fost zona aceasta de lipsă de proceduri confidenţiale în afara insolvenţei. Şi ANAF are nevoie de proceduri, trebuie să îşi modifice puţin procedurile interne, prin care să ajute companiile.
Mircea Ursuţa, secretar de stat, Ministerul Justiţiei
►Avem obligativitatea transpunerii acestei directive în legea naţională până în iulie 2021. Ceea ce înseamnă că trebuie să avem o procedură parlamentară destul de rapidă. Ultima zi pentru depunerea sugestiilor este 9 aprilie, adică vineri. După 9 aprilie vom centraliza propunerile primite, se va discuta şi se va da o formă finală proiectului de lege. Sperăm la o procedură parlamentară de urgenţă pentru a respecta termenul de 17 iulie 2021 pentru intrarea în vigoare.
►Ne propunem să respectăm legislaţia europeană şi să venim în sprijinul mediului de afaceri. Se încearcă introducerea de proceduri preinsolvenţă, înainte de a se declanşa procedurile clasice pe care le ştim. E un fel de medicină preventivă, ca să zic aşa.
►Noi avem de transpus o directivă. Tendinţa noastră este întotdeauna să mai reparăm câte ceva, iar rezultatul poate fi un proiect legislativ care nu are nicio legătură cu ce am cerut şi rezultatul va fi o lege proastă pe care toată lumea o va contesta.
Bogdan Neacşu, director general, preşedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank
► Modificările pe această lege a insolvenţei aduc două elemente de noutate: se doreşte rezolvarea pe o soluţie amiabilă înainte să ajungem în instanţă. În momentul în care părţile agreează o anumită soluţie, aceste lucruri se pot rezolva în afara instanţei.
►A doua mare modificare pe care noi ca bănci o vedem este faptul că facilitează finanţarea acestor companii aflate într-o oarecare dificultate şi care se află în insolvenţă. Până acum era practic imposibil să facem acest lucru, în momentul în care compania intra în insolvenţă, se refuza orice tip de finanţare.
► Cred că foarte puţine dintre bănci sunt dispuse să schimbe datoriile în acţiuni. Noi, băncile, nu ştim să administrăm particular astfel de businessuri. Mecanismul este îmbrăţişat în alte pieţe, dar noi ne putem întreba OK, ce fac eu cu acest equity?
► Criza anterioară ne-a învăţat că dacă înţelegem, ca în cazul anumitor companii, aflate în dificultate sau în proceduri de insolvenţă, dacă înţelegem să finanţăm, multe din problemele respective pot fi depăşite. Lucrul acesta l-am învăţat în ultimii ani.
► Finanţând companii cu probleme, reuşim, împreună cu antreprenorul, să întoarcem la normalitate viaţa unei firme.
► Observăm că au mai venit fonduri specializate care pot să preia participaţii semnificative, şi împreună cu bancă, specialişti în restructurare, să poată resuscita viaţa acelei companii.
Octavian Radu, fondator, Diverta
►În cazul firmelor cu patroni, primul lucru este stigmatul. Foarte mulţi patroni amână intrarea în insolvenţă, timp în care se fac praf activele, se deteriorează situaţia atât de multe încât de cele mai multe ori situaţia nu mai poate fi schimbată.
►Diferenţa majoră care mie mi se pare extrem de importantă este diferenţa dintre concordatul preventiv, care era public în momentul în care îl declanşai, iar acum noua legislaţie pre-insolvenţă nu mai este făcută publică şi ai timp, ai acea linişte de care ai nevoie pentru discuţiile cu furnizorii.
►Dacă aş fi avut acum 10 ani această legislaţie şi această atitudine generală faţă de insolvenţă şi sprijinul băncilor, care este substanţial faţă de atunci, aş fi salvat atunci peste două-trei mii de locuri de muncă şi multe milioane.
Liviu Stoleru CEO, Cemacon
►Şansele ca să accepţi să faci o restructurare înainte să intri în insolvenţă sunt aproape minime. În momentul în care owner-ul afacerii nu are competenţa financiară, el nu va vedea faptul că firma se află în dificultate, va înţelege foarte greu această situaţie.
►Ceea ce implică ca respectivul owner să aibă lângă el un manager financiar foarte bun, care să îi atragă atenţia, să îl prevină, pentru că nicio lege nu poate preveni mai bine decât o poate face owner-ul şi echipa sa de management.
►Având în vedere responsabilităţile pe care le aveam de plată, luăm în considerare cel mai rău scenariu cu putinţă în ceea ce priveşte veniturile şi noi ne-am dat seama atunci că nu mai avem nici măcar 6 luni şi am fost nevoiţi să luăm decizii drastice dure. În completare, şi asta e sugestia pe care o fac antreprenorilor şi managerilor, cu foarte multă transparenţă faţă de toţi stakeholderii afacerii.
