♦ Camera Deputaţilor va adopta astăzi un proiect de eliminare a supraaccizei la carburanţi care a adus bugetului, doar din ianuarie până în septembrie 2019, aproape 2,2 miliarde de lei, după ce, cu o zi înainte, guvernul PNL anunţase că abrogă ordonanţa 114/2018, care instituia taxa pe activele bancare, impunea un impozit de 2% pe cifra de afaceri în energie şi telecom şi deschisese posibilitarea reducerii participării oamenilor la Pilonul II de pensii ♦ De asemenea, tot astăzi va fi eliminat plata impozitului pentru un job part-time la salariul minim.
Se elimină supraacciza la carburanţi şi se abrogă OUG 114/2018
Deciziile sunt în acord cu planurile mai vechi ale liberalilor, dar acest lucru presupune o reducere şi mai însemnată a veniturilor bugetare, în vremea în care Ministerul Finanţelor tocmai a majorat deficitul bugetar în 2019 de la 2,8% la 4,4% din PIB pentru că veniturile aşteptate sunt mici cu 18 mld. lei faţă de prevederile legii bugetului votate în Parlament.
Supraacciza a fost întrodusă în guvernul Ponta. A fost eliminată pentru scurtă vreme în 2017 şi reintrodusă pentru că s-a văzut serios în veniturile bugetare. Supraacciza de 0,3 lei pe litrul de carburant nu este identificată separat în buget, dar, potrivit unei informări ajunse în Parlament de la Finanţe, din toamna lui 2017, când a fost reintrodusă, până în septembrie 2019 ea a adus bugetului 5,7 miliarde de lei. În 2018, veniturile din supraacciză au fost de
2,7 mld. lei şi tot de 2,7 mld. lei între ianuarie şi septembrie 2019. Prin urmare, doar din această sursă guvernul se lipseşte de 0,26% din PIB.
În ceea ce priveşte alte măsuri din ordonanţa 114 – la prima rectificare bugetară din vară fostul guvern îşi bugetase venituri de 300 mil. lei, doar din taxa bancară. Ministerul Finanţelor lucrează la proiectul legii bugetului pe 2020, care ar urma să fie transmis Parlamentului până la 15 decembrie, astfel încât să poată fi adoptat până la sfârşitul anului. Or, proiectul ar urma să prevadă o uşoară consolidare fiscală prin reducerea deficitului de la 4,4% la 3,5% din PIB. Însă pentru asta trebuie fie făcute economii, fie găsite venituri suplimentare. Iar pentru venituri noi ori creşti colectarea, lucru improbabil fără o schimbare semnificativă în structura Fiscului, ori pui noi taxe. Deocamdată guvernul elimină taxe.
Premierul Ludovic Orban a spus ieri că majorarea contribuţiei la fondurile de pensii administrate privat Pilon II nu va face obiectul acestei runde de reglementări, dar că o majorare este în obiectivele guvernului.
„Cu siguranţă acesta este obiectivul nostru, dar (majorarea) nu va face obiectul acestei reglementări.“
Ce vom abroga sunt prevederile absurde care au fost impuse societăţilor care administrează fondurile Pilon II de pensii", a spus premierul, citat de Mediafax.
Dispar contribuţiile aferente unui salariu minim pentru joburile part-time
Camera Deputaţilor va elimina, tot astăzi, prevederea potrivit căreia contribuţiile şi impozitele pe un job part-time erau calculate şi plătite pentru un salariu minim pe economie.
În România sunt în jur de300.000 de joburi part-time. Deşi unii aplaudă măsura, angajaţii vor avea de suferit la pensie din cauza contribuţiei slabe.
„Propunem eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parţial şi aplicarea unei baze de calcul pentru contribuţiile sociale şi a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în funcţie de salariul realizat şi nu în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară, care ţine de o decizie discreţionară a guvernului“, arată expunerea de motive a unui act normativ care a trecut ieri fără probleme de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi va fi supus astăzi votului plenului. Specialiştii în piaţa muncii aprobă această măsură. Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, a spus:
„E minunat. În ultimii ani, cuvântul de ordine este flexibilitate. Toate companiile oferă flexibilitate şi mai există o tendinţă care este în creştere. În Europa de Vest, în Marea Britanie, de exemplu, 40% din forţă de muncă nu este angajată full-time. Sunt o sumă de factori care, puşi cap la cap, conduc la o astfel de realitate: nu există suficienţi candidaţi să ocupe diferite posturi, sunt domenii cu o fluctuaţie foarte mare; vin la angajare oameni tineri, oameni care nu stau foarte mult, studenţi, elevi, care lucrează pe perioada studiilor, iar jobul acela nu are cum să fie ocupat full-time”.
Astfel, spune Datki, după ce că nu ai oameni, nici nu puteai angaja full- time.
„Este minutate, dar, evident cu controlul de rigoare. Contractele part-time sunt o practică foarte necesară şi în creştre – aceasta este realitatea momentului”.
Şi pentru Marius Caluian de la Market Vector, companie de cercetare de piaţă, decizia liberalilor este o veste bună pentru piaţă: „În sfârşit o veste bună. Angajatorul va avea mai mulţi bani pentru bonusare şi pentru investiţii. Cu banii ar putea chiar face noi angajări, de aceeaeste o măsură avantajoasă şentru angajatori şi încurajează munca.”
Când PNL a anunţat însă iniţial această măsură alţi specialişti au aprobat-o dar au subliniat şi temerea că s-ar putea întoarce practica angajărilor full-time însă cu plata parţială a taxelor, sub falsul pretext că munca practicată este parţială.
